Autoarele “Dicţionarului de locuri literare bucureştene”, Andreea Răsuceanu şi Corina Ciocârlie, au făcut un nomenclator al locurilor pe unde au mers celebre personaje din literature română în Bucureşti, în noul volum editat de Humanitas: Paşadia, bietul Ioanide şi Ştefan Gheorghidiu aşezaţi la aceeaşi masă la Capşa, în vreme ce doamna T. şi Elena Drăgănescu schimbă impresii într-un separeu la Athénée Palace, iar Dania, Aneta Pascu şi Emilia Răchitaru ies braţ la braţ de la un film programat la Capitol.
La evenimentul de lansare a cărţii de la Târgul Gaudeamus, criticul literar Cosmin Ciotloş a făcut o scurtă cronică: “Există o structură romanescă în această carte, care trece prin mai toate romanele, prozele scurte româneşti. Avem spaţii care comunică unele cu altele, trimiteri. E un roman al literaturii române. Începe de pe la Nicolae Filimon şi sfârşeşte cu Filip Florian, cu Mircea Cărtărescu, cu cărţi care au apărut acum 4, 5 ani. E o istorie a literaturii secvenţializată, dar lipsită de academii. Se citeşte ca un roman, şi nu ca un dicţionar”.
„Cartea are un efect provocator asupra empatiei cititorului. Anume, odată ce am încheiat lectura, începeam să construiesc eu însumi scenarii paralele, întrebându-mă cum ar arăta o asemenea hartă a Bucureştilor extinsă asupra poeţilor români, sau există asupra micilor biografii ale scriitorilor români”, a mai subliniat criticul.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Caragiale e de vină pentru multe dintre paginile cărţii Corinei Ciocârlie şi Andreei Răsuceanu”, consideră scriitoarea Ioana Pârvulescu, cea care a citit din tabla de materii: Străzi şi bulevarde, restaurante şi grădini de vară, Cafenele, Antim şi Antipa, Curtea Veche şi Lipscaniul, Sala Dalles, parcuri şi biserici, Carol I, bulevardul, Elisabeta, tot bulevardul, Ateneul, Mihai Viteazul, statuia, Romarta, magazinul, Casa Melik, Grădina Botanică, Cimitirul Bellu, cinematografe, Capitol & Co, Lenin - statuia, Leul, tot statuia, Văcăreşti - cale, mănăstire, închisoare, Piaţa Gemeni şi Piaţa Matache, Drumul Taberei, Dâmboviţa, râu mocirlos, Caru cu bere şi Gambrinus, Dna T. şi Elena Drăgănescu la Athénée Palace, Mircea Eliade şi Anton Holban, Mircea Cărtărescu şi Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu şi Simona Sora, Gellu Naum şi Zenovia, Marin Preda şi Bedros Horasangian, Mihai Sebastian şi Alexandru George, Caragiale şi Caragiale, tatăl şi fiul, Lume, târgoveţi şi public...
„Am apreciat foarte mult că Dicţionarul are un ton unitar, este scris ca şi cum ar fi scris de o singură mână şi această mână are relaxare, nu este cu crispare academică, cu scorţoşenie (...). Prin această relaxare, prin această întâlnire dintre persoanej ale epocilor diferite la aceeaşi masă, pentur că asta se întâmplă, sunt personaje din scriitori diferiţi dar se întâlnesc în acelaşi loc fără să ştie unii de alţii, prin felul graţios în care se circulă de la o epocă la alta şi de la autor la altul, este o carte cu adevărat bună, plăcută, din care iubitorii de Bucureşti vor câştiga foarte mult (...). Iubirea de Bucureşti dă naştere mereu unor noi idei literare care iau forma unor noi cărţi”, a mai afirmat Ioana Pârvulescu.
Autoarea Corina Ciocârlie a punctat: „Ideea pentru această carte mi-a venit mie, dar citind cărţile Andreei Răsuceanu. Ea scrisese despre Bucureştiul a şase autori şi eu i-am propus să lărgim unghiul şi în spaţiu şi în timp (...). Materia cărţii noastre nu este istoria literară, ci ficţiunea. Nu ne-a interesat unde au trăit sau unde s-au născut romancierii, ci unde au trăit şi unde s-au plimbat personajele lor. Traseele din Bucureşti ale Doamnei T., ale lui Fred Vasilescu, ale Emiliei Răchitaru, materia e dată de personaje, şi de locurile pe care ele le frecventează. Au fost 2000 în primă fază, a trebuit să selectăm, au rămas ceva mai puţin de 200, dar ne-am dat seama că trebuie să păstrăm locurile care chiar au o poveste”.
„A fost un parcurs extraordinar de aventuros, dar şi foarte solicitant (...). Am vrut să păstrăm în carte măcar un nomenclator al acestor locuri. Ar fi fost foarte greu să păstrăm mai mult de 167 de locuri din cele 2000 pe care le selectaserăm iniţial ”, a afirmat Andreea Răsuceanu.
Despre selecţia locurilor: „Ne-am dorit să fie locuri care să genereze poveşti. Cel mai greu a fost să tăiem din citatele splendide pe care le-am găsit, să cenzurăm unii autori doar pentru că nu se potriveau foarte mult în povestea pe care aum generat-o în fiecare articol (...). Am încercat să facem, să scriem propria noastră ficţiune despre Bucureşti, utilizând instrumentele criticului sau ale teoreticianului. E mult mai greu de scris o astfel de carte, decât una teoretică”.
Aşa cum fanii Virginei Wolf se plimbă prin Londra căutând urmele faimoasei plimbări matinale a doamnei Theresa Delaware, admiratorii lui Joyce se plimbă prin Dublin în fiecare zi de 16 iunie pe urmele lui Leopold Bloom, de ce n-ar porni şi bucureştenii pe urmele lui Jupân Dumitrache şi ai lui Rică Venturiano de la Grădina Union până la Stabiliment, fostul Arsenal al Armatei din Dealul Spirii, a fost invitaţia Corinei Ciocârlie pentru cititori.
Este o carte cu care te poţi plimba pe străzile Bucureştiului, cum ar fi Strada Jarcaleţi (haimanele, vlăjgani, tâlhari, numele provenind de fapt de la hainele pe care le purtau aceştia), fiind strada pe care se întâlneau Craii de Curtea Veche.
Există la finalul cărţii 12 hărţi originale, concepute de Corina Ciocârlie şi ilustrate de Rareş Ionaşcu, motiv de plimbare prin oraş cu stiloul în mână sau pe trotinetă.
“Dicţionarul de locuri literare bucureştene” explorează toposuri şi legende urbane privite cu ochii, bătute cu pasul şi întipărite în memoria personajelor: Calea Victoriei, Pe strada Mântuleasa, Craii de Curtea-Veche, Şoseaua Virtuţii, Calea Văcăreşti, Hotel Universal, Gara de Est…
Dincolo de nomenclatorul străzilor, sunt repertoriate monumente, gări, intersecţii, parcuri, pieţe, cafenele, cârciumi, hoteluri, cinematografe, ba chiar tarabe de anticari ori chioşcuri de ziare - fiecare dintre ele reprezentând un reper, un nod în reţeaua simbolică a oraşului.
Reale ori fictive, străzile, aleile, bulevardele se bifurcă şi îşi răspund, dând naştere la o serie de poveşti interconectate: din Amzei în Romană, de la Ateneu până în Herăstrău, din Cotroceni până în Dudeşti, traiectoriile personajelor desenează o hartă virtuală a Bucureştiului, cu ajutorul căreia cititorul se poate orienta în preumblările sale urbane şi romaneşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
