Casa A, Papadopolu, construită la 1930, în stil art deco, după planurile arhitectului Gheorghe Simotta, va fi pusă în vânzare de la 1,9 milioane de euro, potrivit Artmark.
Vila are o estimare stabilită între 2,5 şi 3 milioane de euro.
Gheorghe Simotta este arhitectul care a proiectat cele mai multe case din parcelarea Filipescu - un număr total de şapte. Arhitectura casei se distinge prin proporţiile armonioase, subliniate prin motive rectangulare.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Clădirea beneficiază de o intrare cu terasă la etaj, iar faţada principală este marcată de un geam supradimensionat, cu un ancadrament în feronerii cu motive art deco ce redau valurile ondulate ale mării. Acestea respectă ”regula de trei” tipică stilului şi sunt reluate şi în gardul de fier. Motivele geometrice redate pe modelul geamurilor, alternanţă de linii drepte şi curbe, reflectă preocuparea pentru cele mai mici detalii ornamentale. Un alt motiv art deco prezent în arhitectura acestui imobil este motivul ziguratului, prin retragerea în trepte prezentă în partea superioară. Planurile de arhivă arată că în construcţia originală existau panouri decorative sub ferestrele etajului şi pe parapetul balconului, dispărute însă între timp. Din planurile de arhivă reiese că arh. Gheorghe Simotta a poziţionat la parter spaţiile de primire: birou, hol şi sufragerie. Etajul era prevăzut cu două dormitoare, unite de o cameră de trecere, cu acces către terasă.
Arh. Gheorghe Simotta este una dintre marile figuri ale perioadei celei mai valoroase a arhitecturii româneşti, arhitectura interbelică. Lucrarea sa cea mai cunoscută este Palatul Patriarhiei, realizat în stil neoromânesc.
Planurile de arhivă arată că la intersecţia Aleii Alexandru cu Aleea Modrogan (astăzi strada Rabat) s-a aflat iniţial o parcelă de 1.110 mp, lotul iniţial fiind fragmentat în două - astăzi nr. 36 şi nr. 36B. În 1912 arhitectul Dimitrie Herjeu (1869-1926) a achiziţionat acest teren, care a rămas însă neconstruit şi a fost vândut ulterior de moştenitorii săi. În 1929, inginerul Paul Teodorescu împărţea lotul nr. 52 în 3 parcele mai mici, două pe Aleea Alexandru (loturile A şi C) şi una pe Aleea Modrogan (lot B). Proprietari erau inginerul N. Chivu şi Anibal Teodorescu, jurist, profesor universitar şi primar al Bucureştiului. Terenul cumpărat ulterior de proprietara Aurora Papadopolu avea 364 mp.
Imobilul a fost naţionalizat în 1950 pe numele Aurorei Chivulescu.
Această casă este martoră a celei mai înfloritoare perioade din arhitectura românească. Prin poziţionarea într-o zonă exclusivistă (Dorobanţi-Capitale) şi starea de conservare excelentă, atât la interior cât şi la exterior, poate deveni într-un timp foarte scurt spaţiul de desfăşurare a unei noi istorii, ca reşedinţă, sediu de birouri sau centru social.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
