Un cercetător francez a identificat un fragment de granit aparţinând sarcofagului care a adăpostit sicriul lui Ramses al II-lea, descoperit la Abydos în 2009, potrivit Le Figaro.
"Este o descoperire minunată", spune Frédéric Payraudeau, egiptolog la Sorbona. Cercetătorul originar din Sarthe tocmai a identificat un fragment de granit gravat şi decorat, cu o lungime de 1,70 metri şi o grosime de 8 centimetri, aparţinând sarcofagului faraonului Ramses al II-lea. "Este aproape o latură întreagă a sarcofagului, lipsesc doar curbele pe care jefuitorii trebuie să le fi rupt, probabil la sfârşitul Antichităţii", explică Frédéric Payraudeau.
Fragmentul, păstrat în prezent într-un depozit din Egipt, a fost descoperit în 2009 de arheologul egiptean Ayman Damrani în podeaua unei mănăstiri copte din regiunea Abydos din centrul Egiptului. Cu ajutorul unui coleg american, Kevin Cahail, aceştia au publicat rezultatele examinării textelor şi a fragmentului în 2017. Potrivit acestora, este vorba despre un sarcofag care a fost folosit de mai multe ori, în special pentru un mare preot al dinastiei a XXI-a, Menkhéperrê.
Dar pentru egiptolog, anumite elemente nu erau coerente. "Era ciudat că numele proprietarului era necunoscut, având în vedere calitatea sarcofagului", spune el, înainte de a adăuga: "Diferitele straturi de scriere de pe cartuş m-au făcut să mă întreb. Aşa că l-am contactat pe colegul meu american, pentru că aveam în minte o altă lectură. Fotografiile cu iluminare variabilă şi imaginile 3D mi-au permis să verific că acesta era într-adevăr sarcofagul lui Ramses al II-lea.
Prin examinarea hieroglifelor şi a diferitelor niveluri de inscripţii, Frédéric Payraudeau concluzionează că sarcofagul a fost reutilizat la vremea respectivă pentru marele preot Menkheperrê. Dar una dintre decoraţiile de pe partea de sarcofag care a fost găsită ilustrează "Cartea Porţilor, o poveste de iniţiere rezervată regilor în epoca lui Ramses. Trebuie să fi fost un sarcofag regal". Cartuşul regal indica într-adevăr numele încoronării lui Ramses al II-lea, "dar a fost mascat de o a doua inscripţie, creată atunci când sarcofagul a fost refolosit", explică cercetătorul.
Această a doua utilizare permite, de asemenea, cercetătorului să confirme că sarcofagul faraonului din dinastia a XIX-a a fost victima jefuitorilor din Valea Regilor, în apropiere de actualul oraş Luxor, pe malul estic al Nilului. Sicriul său de aur, care fusese furat în antichitate, a fost aşezat într-un prim sarcofag de alabastru. Totul a fost introdus în acest sarcofag mare de granit pe care Frédéric Payraudeau tocmai l-a identificat. Primul sarcofag fusese spart de jefuitori, rămânând doar bucăţi minuscule. "Al doilea sarcofag a fost jefuit în timpul celei de-a XXI-a dinastii pentru a fi folosit din nou de marele preot menţionat mai sus, apoi reutilizat ca pavaj la sfârşitul Antichităţii. În acea perioadă, o criză economică şi socială a dus la o mare lipsă de materiale", adaugă el.
"A existat şi o dorinţă de a lua sarcofagul cuiva prestigios, pentru a ne apropia de un trecut glorios", explică el. În articolul său academic, reprodus pe site-ul revistei CNRS, egiptologul aminteşte că "domnia lui Ramses al II-lea (1279-1213 î.Hr.), faraon al celei de-a 19-a dinastii, s-a aflat la începutul celei de-a doua jumătăţi a Noului Regat, ultima perioadă de glorie şi prosperitate a Egiptului antic. Faraonul a domnit timp de aproape şaizeci şi şapte de ani, cea mai lungă domnie din acea perioadă".
Identificarea acestui sarcofag este una dintre marile descoperiri ale carierei sale. "În calitate de egiptolog, încercăm adesea să evităm Ramses al II-lea şi Tutankhamon, care sunt foarte populari, dar de multe ori suntem surprinşi de realitate", spune el. În oraşul Tanis, unde îşi are sediul Misiunea franceză de săpături din Tanis, al cărei director este, "Ramses al II-lea este peste tot". Potrivit cercetătorului, această descoperire sugerează că "este posibil să existe morminte ale marelui preot şi tată al lui Ramses al II-lea în apropierea mănăstirii copte".
În prezent, mumia lui Ramses al II-lea este expusă la Cairo, la Muzeul Naţional al Civilizaţiei Egiptene, spre deosebire de sicriul său, care face obiectul unor expoziţii itinerante în întreaga lume. Aceasta a putut fi admirată în Franţa în 2023, în cadrul expoziţiei "Ramses şi aurul faraonilor".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
