Al-Qarafa, „Oraşul morţilor”, necropola istorică de la Cairo din epoca islamică, riscă să dispară, spun apărătorii egipteni ai patrimoniului. De vină este un proiect de amenajare urbană cauzat de traficul rutier infernal şi ambuteiajele monstru care domină în capitală. Un adevărat coşmar cotidian pentru aproape 20 de milioane de locuitori ai oraşului Cairo.
Oraşul Morţilor este cea mai veche necropolă din lumea musulmană. Este un imens cartier funerar de aproape 1.000 de hectare. Acolo sunt morminte, mausolee şi moschei.
Cartierul pitoresc, aflat în partea orientală a capitalei egiptene, stă literalmente în calea proiectului autostrăzii, supranumită al-Ferdaous („Paradis” în arabă). Axă care ar trebui să deblocheze această parte a oraşului.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Dar cu preţul a numeroase distrugeri, necropola este renumită ca una dintre cele mai vechi şi mai bogate din lumea arabă. Situl este înscris din 1979, împreună cu restul Vechiului Cairo, în lista patrimoniului mondial al UNESCO.
În „Oraşul morţilor”, primele demolări au început în vara lui 2020. Şantierul este asumat de guvernul egiptean, care l-a înscris într-un program de revitalizare al Vechiului Cairo, pentru care au fost alocate 2 miliarde de lire egiptene (în jur de 112 milioane de euro).
„Toate lucrările de dezvoltare şi de restaurare a Vechiului Cairo sunt realizate sub supervizarea UNESCO”, a asigurat la începutul lui decembrie, pentru publicaţia online egipteană Al-Monitor, profesorul de arheologie islamică Mukhtar al-Kasbani (Universitatea din Cairo), consilier la cabinetul ministrului Turismului şi al Antichităţilor Khaled El-Enany.
Potrivit Le Figaro, printre clădirile funerare distruse, sau în curs de distrugere, se numără morminte datând din secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea care merită să fie conservate. Unele au fost decorate cu motive art deco.
Structurile demolate au fost însă rareori abandonate. Familiile care locuiau acolo, avertizate cu vreo două săptămâni înainte de trecerea necruţătoare a buldozerelor, au fost strămutate de urgenţă. Iar cei care îşi îngropau acolo morţii, priveau uneori neputincioşi când trecea buldozerul peste morţii lor. „Am văzut rămăşiţele bunicului meu”, a spus scriitorul Ihsan Abdel Kouddous. „Craniul lui, cutia toracică, oasele picioarelor. Se aflau la câţiva centimetri de rămăşiţele propriului său tată, actorul şi artistul Mohamed Abdel Kouddous. A rămas mult mai puţin”, a mărturisit anul trecut jurnalistul egiptean Sharif Abdel Kouddous pentru Mada Masr.
Contactată în iulie 2020 de AFP, UNESCO a declarat că nu a fost „nici informată şi nici consultată” cu privire la aceste operaţiuni.
Nu departe de Vechiul Cairo, lucrările de canalizare ar deschide calea pentru pieţe mărginite de cafenele. Una dintre faţetele proiectului de reabilitare, potrivit cotidianului egiptean Al-Ahram. Apeluri pentru conservarea Vechiului Cairo sunt ignorate în continuare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
