Afişe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe Margareta Pâslaru în tinereţe, iar un altul realizat de bunicul artistei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creaţii vestimentare, purtate în timpul concertelor sale cât şi în apariţiile de la TV, au fost donate de muziciană Muzeului Municipiului Bucureşti care le va prezenta din 26 februarie în expoziţia "Longevitate creatoare".
Proiectul continuă seria de evenimente dedicate bogatei activităţi a Margaretei Pâslaru, ultimul eveniment având loc în anul 2015, an în care Muzeul Municipiului Bucureşti a organizat expoziţia "Margareta Pâslaru - Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau".
Potrivit experţilor de la MMB, Margareta Păslaru, care anul acesta împlineşte 63 de ani de carieră, şi-a făcut debutul radiofonic în 1959 cu piesa "Chemarea Mării", compusă de George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, piesă care a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori şi-au încredinţat creaţiile artistei. Margareta Pâslaru şi-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să îşi extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat şi şlagăre internaţionale. Cântăreaţa a evoluat ca actriţă de teatru şi film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică şi text. Cariera artistei continuă şi în prezent, despre aceasta spunând în anul 2017 compozitorul şi orchestratorul Andrei Kerestely: "Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare şi este foarte, foarte activă".
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Despre creaţiile acesteia, prof. dr. Mihai Cosma spunea în anul 2010: "(…) am considerat parcurgând paginile de creaţie ale doamnei Margareta Pâslaru că domia sa face parte din clasicismul muzicii româneşti prin valoarea compoziţiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziţii asupra tuturor generaţiilor aş spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. Şi atunci am fost onorat de această colaborare prin care lansăm în circuit academic şi cultural nişte creaţii ale unei persoane care întodeauna a pus pe primul plan frumosul, generozitatea şi iată, acum se lansează nu numai ca un tălmăcitor de capodopere muzicale ci şi ca un creator al acestora".
Despre Margareta Pâslaru s-a scris şi s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, care spunea despre aceasta: “(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.
Însă, poate cel mai frumos şi sincer gând despre Margareta Pâslaru, îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-şi facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale: „(…) a început să joace şi “iepuraşul”, a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” (extras din volumul Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012).
Expoziţia va fi deschisă la Palatul Suţu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) până la data de 15 aprilie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
