Vicepremierul rus Vitali Mutko, în cazul căruia Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a decis să fie exclus pe viaţă de la JO, a anunţat că renunţă pentru şase luni la funcţia de preşedinte al Federaţiei de Fotbal din Rusia, pe durata procedurilor legate de apelul său la Tribunalul de Arbitraj Sportiv.
“Am cerut suspendarea mea din funcţie pentru o perioadă de şase luni”, pe durata procedurii la TAS, a spus Mutko, menţionând că va face marţi apel la Tribunalul de Arbitraj Sportiv.
Potrivit L'Equipe, Vitali Mutko, care a fost şi ministru al Sporturilor, a precizat că îşi va continua activitatea de vicepremier şi va superviza pregătirile pentru Cupa Mondială de anul viitor.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
CIO a decis ca Mutko să fie exclus pe viaţă de la JO la 5 decembrie, pentru rolul său în organizarea programului de dopaj din Rusia. În aceeaşi zi, CIO a suspendat Rusia de la Jocurile Olimpice de iarnă la Pyeongchang. Unii sportivi din Rusia vor putea însă să participle la competiţie, sub drapel neutru şi doar dacă vor îndeplini o serie de condiţii.
Este pentru prima oară în istoria olimpismului când un comitet olimpic este exclus integral la o ediţie la JO. La Rio, în 2016, federaţiile au putut decide dacă exclud sau nu sportivi ruşi şi doar cea de atletism a hotărât să nu accepte atleţii Rusiei.
Scandalul de dopaj în care este implicată Rusia a izbucnit după ce Grigori Rodcenkov, fost şef al laboratorului antidoping de la Moscova până în noiembrie 2015, a declarat, în mai 2016, pentru New York Times, că zeci de sportivi ruşi, între care 15 medaliaţi olimpici, au profitat de un sistem de dopaj organizat şi supravegheat de serviciile secrete ruse, pentru Jocurile Olimpice de la Soci, din 2014. După moartea subită a doi angajaţi ai laboratorului, survenită în februarie 2016, Rodcenkov a afirmat că se teme pentru viaţa lui şi s-a refugiat în SUA, ţară care nu are acord de extrădare cu Rusia. Kremlinul a răspus la acuzaţiile lui Rodcenkov, precizând că sunt "calomnii ale unui transfug".
În 2016, un raport independent, întocmit de avocatul canadian Richard McLaren, a arătat că peste 1.000 de sportivi ruşi de la peste 30 de discipline sportive au fost implicaţi într-un sistem de dopaj centralizat, cu sprijinul serviciilor secrete, timp ce cinci ani, având ca obiectiv Jocurile Olimpice de la Soci din 2014. După publicarea raportului, WADA a recomandat ca tuturor sportivilor ruşi să li se interzică participarea la Jocurile Olimpice şi la Jocurile Paralimpice de la Rio, din 2016. Însă Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a decis să nu impună o interdicţie generală şi a lăsat hotărârea cu privire la participarea sportivilor ruşi la Rio la latitudinea federaţiilor internaţionale. În cele din urmă, la Rio au participat 271 de sporti ruşi.
Agenţia Mondială Antidoping (WADA) a anunţat, la 11 noiembrie, că a intrat în posesia unei baze de date a laboratorului din Moscova, care confirmă raportul McLaren privind dopajul susţinut de stat în Rusia. WADA a precizat că documente din perioada ianuarie 2012 - august 2015 au intrat în posesia departamentului său de informaţii şi investigaţii. Agenţia a adăugat că analiza documentelor a fost finalizată şi a fost prezentată în cadrul şedinţei comitetului său executiv, din 15-16 noiembrie, de la Seul. WADA a informat Comitetul Internaţional Olimpic, care de asemenea investighează acuzaţiile de dopaj aduse Rusiei.
De la începutul acestui scandal, Rusia a respins orice acuzaţie privind existenţa unui sistem de dopaj organizat de stat, insistând asupra culpelor individuale ale sportivilor dopaţi şi ale responsabililor Agenţiei Antidoping Ruse (Rusada) sau a laboratorului antidoping.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
