Schimbările climatice se manifestă din ce în ce mai mult, le resimţim zilnic efectele în întreaga lume. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Persoanele cu afecţiuni neurologice pot fi printre primele şi cele mai grav afectate. Incidenţa unor boli neurologice va creşte, în timp ce sistemele de sănătate vor fi din ce în ce mai periclitate în ceea ce priveşte furnizarea de îngrijiri pentru persoanele afectate, avertizează experţii care cred că schimbările climatice vor avea un impact asupra vieţii profesionale a furnizorilor de servicii medicale.
Schimbările climatice riscă să agraveze afecţiunile creierului, avertizează oamenii de ştiinţă. Cercetătorii spun că se aşteaptă ca amploarea efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanţială.
Oamenii de ştiinţă susţin că, pentru a păstra sănătatea persoanelor cu afecţiuni neurologice, inclusiv Alzheimer şi AVC (accident vascular cerebral), este urgent nevoie să se înţeleagă modul în care schimbările climatice le afectează.
Ca exemplu, ei spun că temperaturile mai ridicate pe timpul nopţii pot perturba somnul, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra unor afecţiuni cerebrale.
Schimbările climatice şi efectele acestora asupra modelelor şi a fenomenelor meteorologice nefavorabile sunt susceptibile de a afecta negativ sănătatea persoanelor cu afecţiuni cerebrale, susţine o echipă de cercetători condusă de University College London (UCL).
Într-un articol ce va fi publicat în numărul din iunie al revistei The Lancet Neurology, echipa subliniază necesitatea urgentă de a înţelege impactul schimbărilor climatice asupra persoanelor cu afecţiuni neurologice – pentru a le păstra sănătatea şi a preveni agravarea inegalităţilor.
În urma unei analize a 332 de lucrări publicate în întreaga lume între 1968 şi 2023, echipa, condusă de profesorul Sanjay Sisodiya (Institutul de Neurologie Queen Square al UCL), avertizează că se aşteaptă ca amploarea efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice să fie substanţială.
Cercetătorii au luat în considerare 19 afecţiuni diferite ale sistemului nervos, alese pe baza studiului Global Burden of Disease 2016, inclusiv AVC, migrena, Alzheimer, meningita, epilepsia şi scleroza multiplă.
Echipa a analizat, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra mai multor afecţiuni psihiatrice grave, dar comune, inclusiv anxietatea, depresia şi schizofrenia.
„Există dovezi clare privind impactul climei asupra unor afecţiuni ale creierului, în special accidentele vasculare cerebrale şi infecţiile sistemului nervos”, a declarat într-un comunicat al Institutului, profesorul Sisodiya, care este, de asemenea, directorul departamentului de genomică al Societăţii de Epilepsie şi membru fondator al Epilepsy Climate Change.
Potrivit acesteia, variaţia climatică care s-a dovedit a avea un efect asupra bolilor cerebrale a inclus temperaturi extreme (atât scăzute, cât şi ridicate) şi o variaţie mai mare a temperaturii pe parcursul zilei – în special atunci când aceste măsuri au fost neobişnuite din punct de vedere sezonier.
„Temperaturile nocturne pot fi deosebit de importante, deoarece temperaturile mai ridicate pe parcursul nopţii pot perturba somnul. Se ştie că un somn slab agravează o serie de afecţiuni ale creierului”, explică prof. Sisodiya.
Cercetătorii au constatat că a existat o creştere a internărilor, a dizabilităţii sau a mortalităţii ca urmare a unui AVC în cazul temperaturilor ambientale mai ridicate sau al valurilor de căldură.
De asemenea, echipa afirmă că persoanele cu demenţă sunt susceptibile de a fi afectate de temperaturile extreme (de exemplu, boli legate de căldură sau hipotermie) şi de fenomenele meteorologice (de exemplu, inundaţii sau incendii), deoarece afectarea cognitivă le poate limita capacitatea de a-şi adapta comportamentul la schimbările de mediu.
„Conştientizarea redusă a riscului este combinată cu o capacitate diminuată de a căuta ajutor sau de a atenua potenţialele daune, cum ar fi prin a bea mai mult pe vreme caldă sau prin purtarea unor haine adecvate”, scriu cercetătorii.
„Această susceptibilitate este agravată de fragilitate, multimorbiditate şi medicamente psihotrope. În consecinţă, variaţia mai mare a temperaturii, zilele mai călduroase şi valurile de căldură duc la o creştere a internărilor în spital şi a mortalităţii asociate cu demenţa”, avertizează ei.
În plus, incidenţa, internările în spital şi riscul de mortalitate pentru multe tulburări de sănătate mintală sunt asociate cu creşterea temperaturii ambientale, cu fluctuaţiile zilnice ale temperaturii sau cu temperaturile extrem de calde şi reci.
Cercetătorii remarcă faptul că, pe măsură ce evenimentele meteorologice nefavorabile cresc în severitate şi temperaturile globale cresc, populaţiile sunt expuse la agravarea factorilor de mediu care ar putea să nu fi fost suficient de severi pentru a influenţa afecţiunile cerebrale în unele dintre studiile anterioare pe care le-au examinat în cadrul analizei.
Prin urmare, ei spun că este important să se asigure că cercetările sunt actualizate şi că iau în considerare nu doar starea actuală a schimbărilor climatice, ci ţin cont şi de schimbările viitoare.
În plus, există puţine studii care să estimeze consecinţele asupra sănătăţii în cazul bolilor cerebrale în scenariile climatice viitoare, ceea ce face ca planificarea schimbărilor viitoare să fie o provocare, menţionează prof. Sisodiya.
Experţii avertizează că temperaturile globale vor continua să crească, cu toate consecinţele aferente. Ei îndeamnă la acţiune acum pentru sănătatea creierului în acest mediu în schimbare
„Întregul concept de anxietate climatică reprezintă o influenţă suplimentară, care potenţial poate atârna greu: multe afecţiuni cerebrale sunt asociate cu un risc mai mare de tulburări psihiatrice, inclusiv anxietate, iar astfel de multimorbidităţi pot complica şi mai mult impactul schimbărilor climatice şi adaptările necesare pentru a păstra sănătatea celor afectaţi”, precizează ea.
Noul articol a fost publicat înainte de evenimentul The Hot Brain 2: schimbările climatice şi sănătatea creierului, care este condus de prof. Sisodiya şi organizat în comun de UCL şi revista The Lancet Neurology. .
Potrivit experţilor, obiectivele reuniunii sunt creşterea gradului de conştientizare cu privire la riscurile schimbărilor climatice pentru creier şi pentru asistenţa medicală neurologică, stimularea cercetării colaborative la nivel mondial şi de a promova acţiuni împotriva schimbărilor climatice şi de a încuraja strategiile de adaptare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
