Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice un proiect care are ca scop susţinerea performanţei în sistemul de Sănătate, principiul pe care sindicaliştii SANITAS îl consideră corect, dar precizează că ”cele patru alineate ale textului de act normativ nu aduc nimic semnificativ în acest sens”. De asemenea, sindicaliştii identifică câteva defecte fundamentale ale actului normativ.
Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Actul normativ a fost elaborat ”având în vedere că Ministerul Sănătăţii, în calitatea sa de coordonator al reformei sistemului de sănătate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – Componenta C12 Sănătate, are responsabilitatea implementării Reformei 3 – Dezvoltarea capacităţii pentru managementul serviciilor de sănătate şi managementul resurselor umane din sănătate, iar unul dintre obiectivele esenţiale ale acestei reforme îl reprezintă introducerea unui sistem diferenţiat de recunoaştere şi recompensare a performanţei profesionale a personalului medico-sanitar, conform Jalonului 359”.
De asemenea, proiectul are în vedere că ”sistemul de salarizare al personalului medico-sanitar din sistemul sanitar nu reflectă diferenţele de performanţă între profesioniştii din domeniu, iar introducerea unor indicatori de performanţă şi a unor indemnizaţii de merit, fundamentate pe rezultate obiective, este o necesitate pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale”.
Un alt deziderat este ”creşterea atractivităţii sistemului public de sănătate şi pentru eliminarea deficitului de personal medical şi a migraţiei specialiştilor în afara ţării”.
Sindicaliştii SANITAS au analizat documentul şi apreciază că ”salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă este un principiu corect, care trebuie să stea la baza oricărui sistem de salarizare”.
”Numai că proiectul de OUG elaborat de Ministerul Sănătăţii nu rezolvă nici pe departe acest deziderat. Cele patru alineate ale textului de act normativ nu aduc nimic semnificativ în acest sens”, arată, marţi, SANITAS, într-un comunicat de presă.
Sindicaliştii au analizat pe larg docmentul:
”1. Prevederea conform căreia «Spitalele publice au obligaţia de a monitoriza şi evalua anual indicatorii de performanţă la nivel de secţie, compartiment, laborator, serviciu medical şi ambulatoriu integrat, precum şi la nivelul personalului de specialitate medico-sanitar din cadrul acestora» nu reprezintă o noutate, instituţiile medicale având de multă vreme obligaţia de a evalua performanţa anuală a personalului medical.
2. Faptul că «Spitalele publice pot acorda, din veniturile proprii, cu condiţia încadrării în fondurile aprobate prin buget, ... indemnizaţii de merit personalului de specialitate medico-sanitar, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile de bază şi al căror cuantum anual nu poate depăşi şase salarii minime brute pe economie» este doar o formulare imprecisă”, au mai transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora, formularea ”pot acorda” lasă spitalelor posibilitatea de a motiva inexistenţa fondurilor financiare necesare, astfel că în realitate performanţa profesională va rămâne şi de data aceasta nerecompensată.
De asemenea, potrivit sindicaliştilor, ”faptul că «Indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare, precum şi condiţiile de acordare a indemnizaţiilor de merit se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii» amână pe termen nedefinit aplicarea acestei ordonanţe”.
”Sunt multe exemple anterioare în care un act normativ a fost aprobat fără o precizare clară a modalităţii de aplicare, doar pentru a îndeplini o formalitate fără conţinut real. Mai mult, Legea 153/2017 are prevăzute criterii de performanţă. Ce va face Ministerul Sănătîţii cu acestea?”, au mai transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora, ”fie Ministerul Sănătăţii a fost constrâns să emită «în regim de urgenţă» un act normativ pentru a îndeplini Jalonul 359 din PNNR şi pentru a evita astfel posibile sancţiuni din partea Uniunii Europene (...) fie nu există surse reale de finanţare pentru susţinerea unor plăţi suplimentare, dar Ministerul Sănătăţii face un exerciţiu de «susţinere publică a intereselor personalului medico-sanitar» şi emite acest proiect de OUG, conştient fiind că nu va putea fi aplicat decât punctual, în câteva spitale din România”.
”Federaţia SANITAS din România consideră că proiectul aflat în transparenţă decizională suferă de alte câteva defecte fundamentale:
1. Proiectul de OUG privind salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă omite (voit sau nu?) mai multe categorii de personal din sistemul public de sănătate.
2. Proiectul de OUG este lipsit de eficienţă. Nu are sens să emiţi o reglementare referitoare la ”salarizarea suplimentară a performanţei” în condiţiile în care există în vigoare o lege a salarizării (153/2017) pe care autorităţile nu au aplicat-o integral nici în prezent, la 8 ani de la adoptare. În acelaşi context, ne întrebăm care este sensul reglementării unei salarizări suplimentare atât timp cât există un proiect nou de lege a salarizării care a fost negociat cu partenerii sociali dar se amână nepermis de mult finalizarea lui (deocamdată până în 2026!).
3. Proiectul de OUG încalcă prevederile legii dialogului social. Ministerul Sănătăţii ”recidivează” şi adoptă un proiect de OUG fără consultarea partenerilor sociali, încălcând o prevedere fundamentală a dialogului social”, se mai arată în comunicatul de presă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
