CSM a avizat negativ proiectul de lege privind modificările aduse condiţiilor de pensionare pentru magistraţi

Consiliul Superior al Magistraturii arată, marţi, într-un comunicat de presă, că, după examinarea propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmisă spre avizare de Camera Deputaţilor, a avizat negativ propunerea.

 

În document sunt prezentate motivele pentru care s-a luat această decizie:

 

1. Intervenţia normativă este ab initio lipsită de orice justificare întrucât solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor stabilite prin Legea nr. 282/2023.

 

CSM arată că, prin această lege, care a intrat în vigoare în 1 ianuarie 2024, au fost modificate substanţial condiţiile de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, fiind stabilite: creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani, vechimea de 25 de ani doar în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcţii juridice prevăzute de legislaţia anterioară, baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni, plafonarea pensiei la venitul net, creşterea etapizată a vârstei de pensionare până la 60 ani, respectiv cu câte 4 luni în fiecare an, o perioadă de tranziţie în care mai poate fi valorificată o perioadă de vechime în alte funcţii juridice de maxim 5 ani (care scade etapizat la 4 ani, 3 ani, 2 ani, 1 an).

 

”Din expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ rezultă, în esenţă, că acest demers legislativ este necesar pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Cu privire la acest aspect, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că la data de 25 martie 2025 a fost transmisă statului român evaluarea de către Comisia Europeană a etapei 215 vizând intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cea de-a treia tranşă a sprijinului nerambursabil în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241. Aşa cum rezultă din comunicarea Comisiei, în analiza preliminară din 15 octombrie 2024 aceasta a evaluat pozitiv obiectivul 215, apreciindu-l ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător ca urmare a intrării în vigoare a reformei realizate prin Legea nr. 282/2023 privind modificarea şi completarea actelor legislative în domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se arată în comunicat.

 

Ulterior, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 19 decembrie 2024, a fost declarat neconstituţional un element al reformei, şi anume impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, măsură cu privire la care anterior Comisia reţinuse că a consolidat caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii şi a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii în ansamblu. Prin urmare, Comisia a constatat că, din acest motiv, jalonul 215 care impune ”consolidarea principiului contributiv al sistemului" şi ”corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv" nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător.

 

Potrivit CSM, elementul-cheie în evaluarea realizată de Comisia Europeană este reprezentat de soluţia de impozitare şi nu de condiţiile de pensionare prevăzute de legislaţia privind statutul magistraţilor, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condiţiile de pensionare fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, potrivit comunicării din 15 octombrie 2024.

 

De altfel, condiţiile de pensionare stabilite prin Legea nr. 282/2023 au format obiectul unor consultări prealabile consistente, fiind agreate de Guvernul României şi Comisia Europeană.

 

”Pe aceste premise, întrucât solicitarea Comisiei Europene nu a vizat în niciun fel modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor, intervenţia normativă propusă sub acest aspect este ab initio lipsită de justificare. Mai mult, este binecunoscut faptul că prin art. 24 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă a fost reglementat principiul ireversibilităţii reformelor realizate de statele membre în executarea obligaţiilor asumate, sens în care s-a prevăzut că «Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor şi a ţintelor presupune că măsurile legate de jaloanele şi ţintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză»”, adaugă CSM.

 

Reprezentanţii CSM susţin că principiul ireversibilităţii reformelor a fost afirmat explicit şi la nivelul reglementării naţionale şi, având în vedere că reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condiţiile de pensionare a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215, ”orice modificare adusă sub acest aspect statutului magistraţilor încalcă flagrant principiul ireversibilităţii reformelor”.

 

Potrivit aceleiaşi surse, Decizia Curţii Constituţionale nr. 724/2024 nu a afirmat vreo imposibilitate de reglementare a unei soluţii de impozitare a pensiei de serviciu, ci a reţinut doar aspecte care ţin exclusiv de calitatea legii analizate, în sensul în care aceasta cuprindea ”reglementări insuficient elaborate şi lipsite de precizie şi previzibilitate”. Aşadar, pentru a răspunde condiţionalităţii din PNRR şi fără a se crea riscul destabilizării resursei umane din sistemul judiciar, poate fi reiterată o nouă soluţie de reglementare în materie fiscală pentru pensiile de serviciu, cu condiţia ca aceasta să fie formulată în termeni compatibili cu cerinţa de calitate a legii.

 

Cu toate acestea, până la acest moment nu a fost prezentată public vreo soluţie sau vreun proiect de lege prin care să fie corectate efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724/2024 din perspectiva regimului impozitării, astfel încât să răspundă şi cerinţelor semnalate de Comisia Europeană, mai arată CSM.

 

2. O nouă intervenţie normativă cu privire la condiţiile de pensionare, după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, este de natură să afecteze stabilitatea cadrului normativ şi să atragă consecinţe grave asupra activităţii sistemului judiciar.

 

”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră că această propunere legislativă are potenţialul de a submina grav funcţionarea sistemului judiciar pe termen scurt şi lung, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Resursele umane reprezintă un domeniu critic al sistemului judiciar (monitorizat şi de Comisia Europeană în raportul anual privind statul de drept), în special după perioada 2021-2023, când a avut loc un fenomen masiv de pensionări (aproximativ 1000 judecători pensionaţi din aproximativ 4000 de funcţii, respectiv aproximativ 560 procurori pensionaţi din aproximativ 2250

de funcţii), în contextul unei instabilităţi legislative similare legate de statutul magistraţilor”, susţin reprezentanţii CSM.

 

Ei arată că adoptarea propunerii formulate va avea ”efectul cert al destabilizării resursei umane din sistemul judiciar” şi că ”se va intra într-un cerc vicios în care printr-un demers motivat de un jalon din PNRR, fundamentat însă pe o soluţie normativă evident eronată, va fi compromisă o ţintă cu adevărat strategică din PNRR, respectiv cea privind asigurarea resursei umane în sistemul judiciar, ca element al caracterului funcţional al legilor justiţiei”.

 

CSM aminteşte că, în Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană a recomandat să se continue eforturile de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar şi că ”situaţia este deosebit de îngrijorătoare la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde mai mult de jumătate din posturile prevăzute de lege sunt vacante şi unde volumul mare de cauze per magistrat ar putea avea un impact asupra calităţii justiţiei”.

 

”În mod similar, ÎCCJ se confruntă cu provocări deosebite, deoarece este posibil ca unele dintre camerele sale să nu dispună de un cvorum suficient pentru a continua să funcţioneze după o serie de pensionări şi având în vedere că în viitorul apropiat s-ar putea să intervină noi pensionări. Admiterile în magistratură, efectuate în principal prin concursuri organizate de CSM, nu sunt suficiente în prezent pentru a compensa exodul magistraţilor şi pentru a remedia deficitul pe termen scurt, în special având în vedere cerinţa privind vechimea care se aplică în cazul instanţelor superioare şi al parchetelor”, subliniază reprezentanţii CSM.

 

Această recomandare a fost preluată şi în Raportul din 2024 privind statul de drept.

 

Potrivit CSM, ”este evidentă nevoia unui cadru normativ stabil şi predictibil referitor la statutul judecătorilor şi procurorilor”, mai ales că majoritatea judecătorilor de la ICCJ şi mulţi dintre judecătorii şi procurorii de la celelalte instanţe şi parchete îndeplinesc deja condiţiile de pensionare, iar orice nouă incertitudine în privinţa statutului lor ar genera plecări masive din sistem. Astfel, în prezent, 75,45% dintre judecătorii instanţei supreme îndeplinesc condiţiile de pensionare, iar la nivelul curţilor de apel acest procent este 23,92. La aceştia se adaugă 11,61% dintre judecătorii de la tribunale şi 3,3% dintre judecătorii care funcţionează în cadrul judecătoriilor. În acelaşi timp, 17,26% dintre procurorii care funcţionează la PICCJ, DNA şi DIICOT îndeplinesc condiţiile de pensionare, în timp ce la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel acest procent este de 19,81, la parchetele de pe lângă tribunale procentul este de 11,27, iar la parchetele de pe lângă judecătorii este de 3,71.

 

Mai mult, numărul acestora va creşte în perioada următoare, astfel încât la 31 decembrie vor îndeplini condiţiile de pensionare 79,23% dintre judecătorii de la ICCJ, 31,35% dintre judecătorii de la curţile de apel, 16,10% dintre judecătorii de la tribunale şi 4,42% dintre cei de la judecătorii. În acelaşi timp, la aceeaşi dată vor îndeplini condiţiile de pensionare 22,20% dintre procurorii de la PICCJ, DNA şi DIICOT, 27,02% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel, 14,55% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale şi 5,18% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii.

 

Totodată, CSM atrage atenţia asupra posturilor vacante la nivelul instanţelor şi parchetelor.

 

3. Demersul normativ propus, care survine la doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, încalcă principiul securităţii juridice şi al încrederii legitime şi creează discriminări între generaţii de magistraţi, conducând la mai multe regimuri succesive de pensionare total diferite, fără justificări raţionale şi obiective.

 

”Principiul securităţii juridice înseamnă că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă şi previzibilă (...) Securitatea juridică a persoanei se defineşte ca un complex de garanţii de natură constituţională sau cu valenţe constituţionale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi valorificarea în condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, mai arată CSM.

 

 

Totodată, Plenul CSM constată că, în condiţiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată, s-ar ajunge la coeexistenţa a trei regimuri de pensionare a magistraţilor semnificativ diferite, prin efectul adoptării unor reglementări succesive într-un interval de timp atât de scurt care plasează în derizoriu principiile stabilităţii şi securităţii juridice. Astfel, unii magistraţi ar beneficia de pensie de serviciu în temeiul reglementărilor în vigoare până la data de 1 ianuarie 2024, alţii în temeiul Legii nr. 282/2023, în forma în vigoare între 1 ianuarie 2024 şi data intrării în vigoare a prezentei propuneri legislative, în timp ce o ultimă categorie ar urma să se poată pensiona în condiţiile ce vor fi stabilite prin propunerea legislativă.

 

”Date fiind diferenţele semnificative care caracterizează cele trei regimuri de pensionare şi împrejurarea că nu există raţiuni reale care să susţină instituirea unor condiţii diferite pentru pensionarea unor magistraţi care se află în situaţii identice, acest context normativ conduce la situaţii de discriminare evidentă în privinţa unor elemente esenţiale ale statutului magistratului, nesocotind astfel şi principiul constituţional al egalităţii în drepturi”, scrie în comunicatul CSM.

 

4. Propunerea legislativă afectează principiul securităţii juridice şi previzibilitatea normativă şi din perspectiva modului în care reglementează etapizarea condiţiei referitoare la vârsta de pensionare, până la atingerea vârstei de 65 ani preconizată prin acest demers normativ.

 

Sub acest aspect, în reglementarea propusă vârsta de pensionare creşte de la 48 la 65 de ani în decurs de 20 ani (2026-2045), în perioada 2026-2030 vârsta de pensionare crescând cu câte 6 luni/an, în timp ce pentru perioada 2030-2045 vârsta de pensionare creşte cu câte 1 an în fiecare an.

 

Potrivit CSM, această reglementare nu este de natură să conducă la atingerea treptată a obiectivului urmărit, ci, dimpotrivă, se realizează o creştere bruscă şi intempestivă a vârstei de pensionare pentru persoanele născute începând cu anul 1981, care ar urma să se poată pensiona doar la împlinirea vârstei de 65 ani, prin comparaţie cu cei născuţi în anul 1980, care se vor putea pensiona la 50 ani. În aceeaşi situaţie se vor afla chiar şi persoane între care există o diferenţă de vârstă de numai o zi, respectiv cele născute la data de 1 ianuarie 1981 în raport cu cele născute la 31 decembrie 1980.

 

”Aşadar, în optica propunerii legislative, unei zile din condiţia de vârstă îi corespunde o amânare cu 15 ani a realizării dreptului la pensia de serviciu, disproporţia fiind una evidentă, de neînţeles, imposibil de justificat raţional şi obiectiv şi, prin urmare, profund discriminatorie. Diferenţa nejustificată de tratament este cu atât mai evidentă când intervine între persoane care fac parte din aceeaşi generaţie şi care au absolvit, în acelaşi timp, studiile superioare juridice şi cursurile Institutului Naţional al Magistraturii. Pentru aceştia este imposibil de justificat obiectiv relevanţa acordată de legiuitor faptului că unul dintre ei ar putea fi născut cu o zi înaintea celuilalt, astfel încât să conducă la o decalare cu 15 ani a momentului dobândirii vocaţiei de pensionare. În acelaşi timp, Plenul constată că nu vor beneficia de nicio eşalonare mai mult de jumătate dintre judecătorii şi procurorii în funcţie, întrucât aceştia sunt născuţi începând cu anul 1981”, mai arată CSM.

 

De asemenea, trebuie avut în vedere şi faptul că eşalonarea realizată prin Legea nr. 282/2023 răspunde exigenţelor subliniate de instanţa de contencios constituţional. Intervalul de 4 luni/an avut ca reper de această lege nu este stabilit întâmplător, ci este de natură să asigure o creştere treptată şi proporţională a vârstei de pensionare, dând astfel eficienţă şi principiului aşteptării legitime a destinatarilor acestei legi, afirmă reprezentanţii CSM.

 

Potrivit sursei citate, modificările legislative repetate, realizate la intervale scurte de timp, care au ca obiect drepturile judecătorilor şi procurorilor, încalcă grav atât principiul securităţii juridice, cât şi, ca o consecinţă, principiul protecţiei aşteptării legitime.

 

5. Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, faţă de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate.

 

Potrivit CSM, este evident că prin reducerea propusă prin proiect cuantumul pensiei se îndepărtează de la dezideratul afirmat de instanţa de contencios constituţional, fapt care plasează proiectul de act normativ în contradicţie cu principiul independenţei justiţiei, în componenta referitoare la independenţa financiară a magistraţilor.

 

”Din aceeaşi perspectivă, argumentaţia invocată în expunerea de motive, în sensul că prin această măsură se urmăreşte respectarea şi pentru magistraţi a aceleiaşi rate de înlocuire a câştigurilor medii ca în cazul celorlalte categorii profesionale care benficiază de pensii de serviciu, nu ţine seama de faptul că standardul consacrat de Curtea Constituţională în cazul magistraţilor este reprezentat de «plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională», iar nu de vreo abordare similară cu cea referitoare la alte categorii profesionale”, adaugă CSM.

 

Reprezentanţii CSM explică faptul că prin Legea nr. 282/2023 au fost stabilite noi condiţionări vizând extinderea considerabilă, de la o lună la 48 de luni, a perioadei avute în vedere la stabilirea bazei de calcul, dar şi instituirea unui plafon maxim pe care pensia netă nu îl poate depăşi, respectiv nivelul venitului net realizat în ultima lună de activitate. În acelaşi timp, propunerea vizând reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile care reprezintă baza de calcul contravine principiului nediscriminării, fiind în mod evident de natură a introduce un nou element de diferenţiere între magistraţi care, deşi se află în situaţii similare, nu beneficiază de aceleaşi drepturi. Această diferenţiere care nu are la bază un criteriu obiectiv şi rezonabil, conjugată cu celelalte elemente de discriminare care decurg din modificările referitoare la condiţia de vârstă şi la modalitatea de etapizare a acesteia conturează un dezacord flagrant cu valorile care fundamentează principiul constituţional al egalităţii în drepturi.

 

6. În plus, reglementarea propusă este deficitară şi sub alte aspecte.

 

Astfel, consideră CSM, noua reglementare propusă pentru modificarea art. IV din Legea nr. 282/2023 expune unei incertitudini legislative inacceptabile perioada cuprinsă între momentul intrării în vigoare a legii preconizate de această propunere legislativă şi 1 ianuarie 2026, în condiţiile în care proiectul nu cuprinde o dispoziţie care să stabilească faptul că noua lege intră în vigoare la acea dată.

 

Totodată, pentru a răspunde exigenţelor care decurg din principiul neretroactivităţii legii astfel cum a fost subliniat în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, proiectul trebuie completat cu dispoziţii tranzitorii care să vizeze: persoanele cărora le-au fost emise decizii de pensionare în perioada cuprinsă între

01.01.2024 şi data intrării în vigoare a noii legi; persoanele care vor avea decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a noii legi, în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de data intrării în vigoare a acesteia, întemeiate pe dispoziţiile art. IV din Legea nr. 282/2023, în reglementarea în vigoare în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 şi data intrării în vigoare a noii legi; persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute la art. IV din Legea nr. 282/2023, în reglementarea în vigoare în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 şi data intrării în vigoare a noii legi, se arată în finalul comunicatului semnat de judecătorul Elena Costache, preşedintele CSM.

Proiectul de lege asumat de coaliţia de guvernare, prin care se majorează vârsta de pensionare pentru magistraţi, a fost depus în Parlament.

Proiectul introduce o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65% aceeaşi pentru toţi beneficiarii de pensii de serviciu dar şi accelerarea creşterii vârstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane. Astfel, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.

Urmărește-ne și pe Google News