Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” afirmă, marţi, că este nevoie de râgândirea sistemului de monitorizare etică a modului în care funcţionează spitalele, mai ales după ce s-a constatat că, deşi există un Consiliu etic la Spitalul Sfântul Pantelilon, acesta nu şi-a îndeplinit rolul. În anul 2023, Consiliul etic nu a avut pe ordinea de zi nicio problemă de natura celor ridicate de anchetele derulate la unitatea medicală în prezent.
”Federaţia ”Solidaritatea Sanitară" din România constată, cu tristeţe, existenţa unui curent de opinie defavorabil sistemului public de sănătate (...) În domeniul sanitar este evident că prudenţa îndeamnă cetăţenii la precauţie, în joc fiind viaţa şi sănătatea lor. Problema nu o constituie doar opiniile cetăţenilor, ci şi ce facem noi pentru a restabili încrederea acestora, pentru a dovedi că o merităm, alături de limitarea efectelor secundare ale prezentării cazurilor. Considerăm că acum contează ce face sistemul public de sănătate pentru a recâştiga încrederea populaţiei”, a transmis, marţi, Federaţia Solidaritatea Sanitară, într-un comunicatb de presă.
Potrivit sursei citate, ”indiferent de rezultatele anchetei şi procesului celor doi medici de la Spitalul Pantelimon din Bucureşti, este clar că sistemul sanitar are o serie de probleme ce necesită o rapidă soluţionare”.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank
În cazul acestui spital situaţia este determinată de o serie de disfuncţionalităţi.
”Deşi fiecare spital trebuie să aibă un Consiliu etic, cu rol clar în prevenirea unor astfel de situaţii, este evident că în cazul Spitalului Pantelimon din Bucureşti, Consiliul etic (din care face parte şi un reprezentat al unei asociaţii de pacienţi) nu şi-a îndeplinit rolul. Pentru anul 2023, spre exemplu, analiza Anuarului etic naţional arată că acesta nu a avut pe ordinea de zi probleme de natura celei existente acum. Putem astfel constata necesitatea regândirii sistemului de monitorizare etică a modului în care funcţionează spitalele (una dintre măsurile solicitate de noi fiind introducerea eticienilor în spitale)”, a mai transmis organizaţia sinidcală.
De asemenea, potrivit sindicaliştilor, una dintre problemele implicite în cazul de la acest spital o constituie relaţiile profesionale dintre medici şi asistentele medicale, respectiv modalitatea de rezolvare a neînţelegerilor legate de atribuţiile fiecărei categorii profesionale.
”Deşi solicităm de câţiva ani autorităţilor şi organismelor profesionale ca toate situaţiile de acest tip, neînţelegerile dintre categoriile de personal privind atribuţiile fiecăreia, să fie rezolvate prin intervenţia comună a celor două organisme profesionale, ne izbim continuu de un zid de indiferenţă. Preluarea acestei sarcini fireşti de către organismele profesionale ar creşte semnificativ, ponderea raportării problemelor (şi, în consecinţă, conştientizări acestora de către organismele profesionale), amploarea celor rezolvate şi ar diminua presiunile existente pe umerii profesioniştilor din sănătate”, mai arată sindicaliştii.
Potrivit acestora, neglijarea unor componente esenţiale ale formării profesionale continue, care trebuie să includă domeniile eticii, deontologiei profesionale şi relaţiile de muncă, constituie o altă problemă ce necesită o direcţie de intervenţie.
”Opiniile cetăţenilor contează şi datorită consecinţelor acestora. Deoarece uneori putem avea referinţe inadecvate, determinate de generalizări pripite ale unor cazuri, de cât de frecvent sunt reluate anumite informaţii în mass media şi de modalitatea în care ne sunt prezentate, opiniile noastre pot să ne inducă în eroare. Informarea publicului, atunci când nu face obiectul unei abordări raţionale, poate avea consecinţe neintenţionate. Ilustrăm acest lucru prin următorul exemplu: percepţia eronată a pericolului deturnării avioanelor de către terorişti a făcut ca alegerea utilizării autoturismelor în locul transportului aerian, în primele 6 luni după 11 septembrie 2001, să cauzeze un număr de victime (din accidente rutiere) comparabil cu cel rezultat din atacul terorist. Ne temem că modul în care este perceput sistemul de sănătate să nu facă cu mult mai multe victime decât cele indicate de ancheta procurorilor în cazul în discuţie”, a mai transmis Federaţia Solidaritatea Sanitară.
Sindicaliştii atrag atenţia că nu există alternativă privată la serviciile de Terapie Intensivă publice dintr-un motiv simplu: acestea nu sunt profitabile.
”Costurile acestor tipuri de serviciu depăşesc posibilităţile financiare ale cetăţenilor. Scăderea adresabilităţii secţiilor de Terapie Intensivă din sectorul public, cauzată de neîncredere şi teamă indusă de modalitatea în care sunt prezentate informaţiile publice, poate avea drept corelativ o creştere a morbidităţii şi mortalităţii populaţiei. Acesta este tipul de efect pe care încercăm să-l prevenim atunci când solicităm atenţie la consecinţele modalităţii în care sunt prezentate public cazurile din sănătate (mai ales de către instituţiile statului), respectiv o abordare raţională a acestora”, a mai transmis Federaţia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
