La o lună de la o procedură experimentală de transplant de inimă de porc modificată genetic la un pacient cu o boală cardiacă în stadiu terminal, medicii spun că inima acestuia funcţionează de una singură şi nu prezintă semne de respingere. Intervenţia chirurgicală revoluţionară a fost efectuată pe 20 septembrie, la Centrul Medical al Universităţii din Maryland (UMMC), Statele Unite, de către aceeaşi echipă care a efectuat şi primul transplant experimental, o premieră medicală, în ianuarie anul trecut.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

În luna septembrie, americanul Lawrence Faucette, în vârstă de 58 de ani, a fost supus unei operaţii de transplant cu o inimă de porc modificată genetic, a doua efectuată vreodată la un om.

Boala de inimă şi afecţiunile preexistente ale bărbatului l-au făcut neeligibil pentru un transplant de inimă umană tradiţională.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum

Echipa medicală care se ocupă de el consideră că funcţia sa cardiacă este excelentă, spune dr. Bartley Griffith, director al Programului de transplant cardiac şi pulmonar de la facultatea de medicină a Universităţii din Maryland, care a efectuat operaţia.

„Nu există nicio dovadă de infecţie sau de respingere în acest moment”, a declarat medicul.

Transplantul revoluţionar de inimă de porc într-un primitor viu a fost efectuat pentru a doua oară în istoria medicală.

Dr. Muhammad Mohiuddin, directorul Programului de xenotransplant cardiac al UMMC, a declarat într-o actualizare împărtăşită vineri: „retragem toate medicamentele care îi susţineau iniţial inima. Aşa că acum inima lui face totul pe cont propriu”.

Medicul a precizat că echipa care îl îngrijeşte pe bărbat se asigură acum că el are puterea de a îndeplini funcţiile de rutină.

„Arată ca o inimă complet normală. Şi asta este cu siguranţă ceea ce ne-am dorit”,  a precizat dr Mohiuddin.

Bărbatul a fost internat pentru prima dată la UMMC pe 14 septembrie, după ce a prezentat simptome de insuficienţă cardiacă. În timp ce se afla în spital, inima sa s-a oprit de două ori şi a putut fi readusă la viaţă doar cu ajutorul unui defibrilator automat.

Intervenţia chirurgicală experimentală de xenotransplant a primit undă verde prin programul de uz compasional (pentru pacienţi fără opţiuni terapeutice) al Administraţiei americane pentru alimente şi medicamente (FDA).

Potrivit FDA, programul este „o cale potenţială pentru ca un pacient cu o boală sau o afecţiune gravă sau care pune imediat viaţa în pericol să aibă acces la un produs medical experimental (medicament, produs biologic sau dispozitiv medical) pentru tratament în afara studiilor clinice, atunci când nu sunt disponibile opţiuni terapeutice alternative comparabile sau satisfăcătoare”.

Xenotransplantul înseamnă transferul de ţesuturi, celule, organe, de la un animal la altul dintr-o specie diferită.

Inima de porc utilizată provine de la un porc modificat genetic de la Revivcor, o filială a United Therapeutics Corporation.

Animalului i-au fost editate 10 gene, iar trei geneau fost şterse sau inactivate pentru a elimina zahărul alfa gal din celulele sanguine ale porcului, care poate declanşa o reacţie severă în sistemul imunitar uman, provocând respingerea organului.

O altă genă de porc a fost modificată pentru a controla creşterea inimii de porc, în timp ce şase gene umane au fost adăugate în genomul animalului pentru a creşte acceptarea sa de către sistemul imunitar al beneficiarului.

FDA a autorizat pentru prima dată porci editaţi genetic pentru o potenţială utilizare terapeutică şi consum în 2020 .

În prezent, nu există studii clinice care să utilizeze organe de porc pentru transplanturi la fiinţe umane vii.

Medicii l-au tratat, de asemenea, pe american cu un tratament experimental cu anticorpi pentru a suprima şi mai mult sistemul imunitar şi a preveni respingerea inimii de porc.

El continuă să fie monitorizat pentru orice semne de respingere sau orice dezvoltare a unor virusuri care există la porci.

Animalul donator a fost, de asemenea, atent analizat pentru a se detecta orice semne de virus sau agenţi patogeni.

Spitalul a declarat că americanul şi-a dat consimţământul deplin pentru acest tratament experimental şi a fost informat cu privire la toate riscurile.

În plus, acesta a fost supus unei evaluări psihiatrice complete şi a discutat cazul său cu un etician medical.

Medicii Mohiuddin şi Griffith au înfiinţat primul centru din Statele Unite pentru cercetare în domeniul xenotransplantului cardiac şi au efectuat prima astfel de operaţie experimentală pe un alt american, în vârstă de 57 de ani, în ianuarie 2022. Atunci, pacientul a murit la două luni după operaţie.

Deşi nu au existat semne de respingere în primele săptămâni după transplant, autopsia a concluzionat că americanul a murit în cele din urmă de insuficienţă cardiacă din cauza „unei serii complexe de factori”, inclusiv starea sa înainte de operaţie.

Americanul fusese deja spitalizat şi ţinut conectat la un aparat de by-pass cardio-pulmonar timp de şase săptămâni înainte de transplant.

Un studiu de caz realizat de medici şi publicat în revista Lancet a remarcat, de asemenea, că existau dovezi ale unui virus porcin care nu fusese identificat înainte de transplant.

Potrivit guvernului federal american, pe lista de transplant de organe se află peste 113.000 de persoane, inclusiv peste 3.300 de persoane care au nevoie de o inimă.

Grupul Donate Life America afirmă că 17 americani mor în fiecare zi în aşteptarea unui organ de la un donator.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.