Guvernul nu a avut puterea să pedepsească agenţiile de recrutare cu sediul în România pentru trafic de persoane, deşi un amendament din 2006 la Codul Penal împiedică aceste companii să faciliteze exploatarea cetăţenilor în străinătate, arată Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru România privind situaţia traficului de persoane pentru anul 2018. Departamentul mai notează că poliţia nu a reacţionat la informări de trafic în scop de muncă, iar inspectorii muncii nu au avut nici competenţele pentru a identifica situaţiile de trafic de persoane şi nici autoritatea legală de a face inspecţii neanunţate la locurile de muncă.
Raportul Departamentului de Stat al SUA arată că Guvernul României a sporit eforturile de prevenire a traficului de persoane, a elaborat un proiect de plan anual de acţiune pentru perioada 2018-2022, ultimul plan de acţiune existent expirând în 2016, iar Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a obţinut o finanţare UE pentru securitate internă în valoare de 160.000 de euro (192.080 de dolari) pentru campanii de prevenire a exploatării sexuale în 2018 şi a cerşetoriei forţate în 2019. Agenţia, în colaborare cu un ONG, a lansat un instrument online pentru paginile de internet cu anunţuri de muncă şi comerciale, care îi avertizează pe cei care îşi caută de lucru despre potenţialele riscuri de trafic de persoane înainte de a vedea ofertele de lucru şi le oferă datele de contact ale autorităţilor în caz de activitate suspectă şi a organizat mai multe campanii de informare cu privire la traficul de persoane.
De asemenea, scrie în raport, Guvernul nu a avut puterea să pedepsească agenţiile de recrutare cu sediul în România pentru trafic de persoane, deşi un amendament din 2006 la Codul Penal împiedică aceste companii să faciliteze exploatarea cetăţenilor în străinătate. Realizatorii raportului arată că poliţia nu a reacţionat la informări de trafic în scop de muncă, iar inspectorii muncii nu au avut nici competenţele necesare pentru a identifica situaţiile de trafic de persoane şi nici autoritatea legală de a face inspecţii neanunţate la locurile de muncă.
Documentul menţionază că Executivul a menţinut funcţională o linie telefonică gratuită în orele de program pentru a-i informa pe români despre modalităţile de a lucra în siguranţă în străinătate şi a luat măsuri pentru a reduce cererea de muncă forţată şi de acte sexuale comerciale, oferind, de asemenea, pregătire în domeniul traficului de persoane militarilor săi înainte să fie dislocaţi.
Protecţia victimelor traficului de persoane: 662 de victime identificate anul trecut, cel mai mic număr din ultimii 10 ani
Potrivit raportului Departamentului american, funcţionarii publici şi ONG-urile au identificat 662 de victime în 2017, cel mai mic număr din ultimii 10 ani, în scădere faţă de 757 de victime identificate în 2016 şi 880 în 2015.
Anul trecut, 46 la sută dintre victimele înregistrate au primit asistenţă din partea instituţiilor publice şi a ONG-urilor, comparativ cu anul 2016, când au primit asistenţă 41 la sută. Documentul arată că executivul s-a bazat pe ONG-uri pentru acest lucru, deşi nici nu a oferit sprijin financiar, nu a alocat fonduri direct ONG-urilor, aşa cum spune o lege care interzice finanţarea directă a ONGO-urilor şi nu a permis Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane să devină agenţie de implementare pentru programe finanţate din fonduri europene, statut care ar fi permis alocarea de fonduri europene ONG-urilor. În plus, pentru al doilea an la rând, guvernul nu a reuşit să direcţioneze o finanţare elveţiană (circa 2.000.000 de dolari cu o co-finanţare de 15% a guvernului României) către ONG-uri pentru eforturile de asistenţă a victimelor.
Autorităţile au plasat copiii victime ale traficului de persoane în instituţii pentru copiii cu dizabilităţi, care în general nu au furnizat asistenţă specializată şi în cazuri frecvente, au supus copiii unor noi traume
Reprezentanţii Departamentului de Stat al SUA mai spun că după ce locurile din cele şase adăposturi din România destinate victimelor violenţei domestice sunt complet ocupate, acestea sunt direcţionate şi în adăposturile pentru persoanele fără adăpost. În ceea ce îi priveşte pe copii, aceştia sunt plasaţi în instituţii speciale pentru copii sau în instituţii pentru copiii cu dizabilităţi, ceea ce de multe ori nu oferă asistenţă specializată şi în multe cazuri, nu fac decât să supună copiii unor noi traume.
„Problemele permanente ale abuzului şi neglijării copiilor instituţionalizaţi şi lipsa unei identificări anticipate în instituţiile de stat au pus copiii din centrele de plasament şi orfelinate în pericol de a deveni victime ale traficului”, se explică în document.
ONG-urile au achitat costul tuturor serviciilor psihologice acordate victimelor, ca urmare a refuzului Guvernului de a-i plăti pe psihologi
Deşi legislaţia românească asigură tuturor victimelor traficului de persoane asistenţă juridică, sprijin în vederea reintegrării în societate şi îngrijire psihologică şi medicală, Guvernul nu a asigurat neapărat mai mult de o şedinţă de consiliere psihologică şi nu a acoperit costul serviciilor medicale, se mai arată în raport. ONG-urile au achitat costul tuturor serviciilor psihologice acordate victimelor, pentru că Executivul a revuzat să plătească psihologii care au oferit asistenţă victimelor şi costul tuturor serviciilor medicale de urgenţă.
În plus, pentru a avea acces la îngrijire medicală, victimele din România au fost nevoite să se întoarcă în localitatea de domiciliu pentru a obţine documente de identitate, lucru care a prezentat obstacole legislative şi financiare pentru multe victime ale traficului de persoane. Aceste costuri au fost şi ele acoperite de ONG-uri.
De asemenea, legea permitea victimelor să depună mărturie într-o sală separată, dar judecătorii preferă să asculte mărturiile în faţa traficanţilor, mai scrie în raport. Unele victime au ales să nu depună mărturie, pentru că Ministerul Justiţiei publică numele tuturor martorilor în procese, inclusiv ale copiilor, pe pagina sa publică de internet, punând victimele care doreau să depună mărturie în pericol de a se confrunta cu o ripostă sau de a fi ostracizate de către familie ori societate.
În plus, victimele au dreptul să ceară despăgubiri de la traficanţi, dar majoritatea victimelor nu şi-au putut permite să plătească taxele necesare pentru a-i acţiona în instanţă. În alte cazuri, nu au putut plăti costurile recuperării banilor de la traficanţi prin intermediul executorilor judecătoreşti, mai spune raportul, şi în foarte puţine cazuri victimele primeau sumele stabilite de instanţă fiindcă traficanţii nu le plăteau. În general, procurorii au renunţat la punerea sub acuzare şi amendarea victimelor pentru infracţiuni comise ca rezultat direct al traficării.
România este ţară de origine, tranzit şi destinaţie pentru bărbaţi, femei şi copii traficaţi în scopul exploatării prin muncă, precum şi pentru femei şi copii traficaţi în scopul exploatării sexuale
Potrivit raportului Departamentului de Stat, România este ţară de origine, tranzit şi destinaţie pentru bărbaţi, femei şi copii traficaţi în scopul exploatării prin muncă, precum şi pentru femei şi copii traficaţi în scopul exploatării sexuale, şi un număr mare de victime ale exploatării sexuale sau prin muncă din Europa provin din România. Astfel, bărbaţi, femei şi copii români sunt traficaţi pentru muncă forţată în agricultură, construcţii, gospodării, hoteluri şi industrie, dar şi pentru cerşetorie şi furt în România şi alte ţări europene. Pentru prostituţie, sunt traficate femeile, dar şi copiii, în România şi alte ţări europene.
Cei mai vulnerabili sunt copiii de etnie romă, cu vârste de doar 12 ani, spun specialişti.
„S-au semnalat cazuri de copii exploataţi în timp ce se aflau în instituţii ale statului, în special în orăşele. România este ţară de destinaţie pentru un număr redus de victime ale traficuluilui de persoane, inclusiv penteu victime din Pakistan şi Filipine. Românii din instituţii pentru persoanele cu dizabilităţi mentale prezintă riscul de a fi exploatate prin muncă”, mai scrie în raport.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
