Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, lipsa oferirii de fonduri suficiente ONG-urilor pentru servicii de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, iar procedurile birocratice au continuat să blocheze accesul victimelor la îngrijire medicală, se menţionează în Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru România privind situaţia traficului de persoane pentru anul 2018. Departamentul de stat american mai noteză că autorităţile au anchetat mai puţine cazuri de trafic de persoane, instanţele au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanţi, iar autorităţile au identificat un număr mai mic de victime. În continuare, judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor. Printre recomandările Departamentului de stat se numără sporirea semnificativă a eforturilor de anchetare, punere sub urmărire penală şi condamnare a traficanţilor, inclusiv a funcţionarilor publici complici la acte de trafic de persoane şi obţinerea de sentinţe suficient de severe şi corespunzătoare gravităţii infracţiunii comise
Raportul Departamentului de Stat al SUA arată că Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane, însă depune eforturi semnificative în acest sens, şi, drept urmare, România a rămas la Nivelul 2: "Autorităţile au demonstrat eforturi sporite prin utilizarea în creştere de către procurori a legii împotriva traficului de persoane, inclusiv prin participarea în echipe comune de anchetatori cu omologii europeni, punerea în aplicare de noi campanii de prevenţie şi elaborarea unui proiect de plan naţional de acţiune. Cu toate acestea, autorităţile nu au îndeplinit standardele minime în mai multe domenii cheie".
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Documentul menţionează că lipsa oferirii de fonduri suficiente ONG-urilor pentru servicii de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, în pericol de a suferi o nouă traumă sau fără servicii şi vulnerabile la noi acte de trafic de persoane, iar procedurile birocratice au continua să blocheze accesul victimelor la îngrijire medicală.
Autorităţile au anchetat mai puţine cazuri de trafic de persoane, instanţele au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanţi, iar autorităţile au identificat un număr mai mic de victime. În continuare, judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor.
Autorităţile au diminuat per total eforturile de aplicare a legii
Raportul Departamentului de stat american notează că autorităţile din România au diminuat per total eforturile de aplicare a legii. Articolele 210, 211 şi 367 din Codul Penal incriminează traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală şi muncă forţată şi prevedeau pedepse cu închisoarea între 3 şi 10 ani, suficient de severe şi, în ce priveşte traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală, proporţionale cu pedepsele prevăzute pentru alte infracţiuni grave, cum este violul.
Autorităţile române au anchetat 675 noi cazuri de trafic de fiinţe umane în 2017, număr în scădere faţă de 864 şi 858 în 2016 şi respectiv 2015. Sistemul scindat de semnalare a cazurilor a afectat eficienţa poiliţiei şi coordonarea cu anchetele şi urmărirea penală. De asemenea, numărul mic de anchetatori financiari dedicaţi a împiedicat efectuarea de anchete financiare şi indisponibilizarea bunurilor, blocând culegerea de dovezi în cazurile de trafic de persoane şi forţându-i pe anchetatori şi pe procurori să se bazeze în principal pe declaraţiile martorilor.
Procurorii au prelucrat 481 de cazuri de acuzaţii de trafic de persoane în 2017 faţă de 552 în 2016; în 51 (12%) dintre acestea s-a început următirea penală pentru proxenetism, viol, acte sexuale cu minori şi fraudă, comparativ cu 416 (75%) în 2016, ceea ce indică o creştere semnificativă a utilizării legii împotriva traficului de persoane versus infracţiuni mai puţin grave soldate cu pedepse mai blânde. Procurorii au pus sub urmărire penală 362 de suspecţi de trafic de persoane în 2017, comparativ cu 358 în 2016 şi 480 în 2015. Instanţele au condamnat 222 de traficanţi în 2017, număr în scădere faţă de 472 în 2016 şi 331 în 2015. 55 de traficanţi (25%) au primit pedepse cu suspendare, faţă de 22% în 2016. Restul traficanţilor au primit pedepse cu închisoarea între 1 şi 10 ani. Autorităţile nu au raportat valoarea amenzilor oferite traficanţilor condamnaţi în 2017, comparativ cu cei circa 200.000 lei (51.550 de dolari) în 2016.
Autorităţile au participat în 43 de echipe de anchetatori cu mai mulţi omologi europeni, faţă de 21 în 2016 şi au extrădat 44 de traficanţi în alte ţări europene pentru ca aceştia să-şi execute sentinţele.
Potrivit documentului, autorităţile nu au raportat cazuri de anchetare, punere sub urmărire penală sau condamnare a unor funcţionari pentru complicitate la trafic de persoane.
"Institutul Naţional de Magistratură a organizat două conferinţe cu scopul consolidării cunoştinţelor juridice şi a cooperării cu procurorii şi judecătorii pentru a proteja drepturile victimelor în cursul procedurilor judiciare; la acestea au participat 93 de judecători, procurori, avocaţi şi psihologi. Procurorii au beneficiat de pregătire în domeniul anchetării şi urmăririi penale în cazurile de trafic de persoane. Autorităţile au oferit funcţionarilor pregătire în identificarea timpurie a victimelor. Poliţia a organizat o serie de programe de pregătire destinate angajaţilor, care a inclus o componentă anti-trafic. În ciuda numeroaselor evenimente de pregătire, ONG-urile au semnalat că multor poliţişti şi judecători le lipsesc pregătirea specializată şi sensibilitatea necesare în cazurile de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală şi în aspectele privind traficul de persoane", mai arată raportul.
De asemenea, Departamentul de stat notează că, în general, judecătorii tratează prostituţia şi traficul în scop de exploatare sexuală ca infracţiuni diferite, ceea ce a avut efecte negative asupra pedepselor aplicate infractorilor şi a compensaţiilor acordate victimelor. Observatorii au criticat frecvent poliţia pentru neconştientizarea potenţialului de exploatare prin prostituţie, ceea ce a dus la neidentificarea semnalelor de utilizare a forţei, fraudei şi coerciţiei asupra persoanelor care practică prostituţia.
Recomandări pentru România - sporirea semnificativă a eforturilor de anchetare, punere sub urmărire penală şi condamnare a traficanţilor, inclusiv a funcţionarilor publici complici la acte de trafic de persoane
Departamentul de stat al SUA recomandă sporirea semnificativă a eforturilor de anchetare, punere sub urmărire penală şi condamnare a traficanţilor, inclusiv a funcţionarilor publici complici la acte de trafic de persoane şi obţinerea de sentinţe suficient de severe şi corespunzătoare gravităţii infracţiunii comise şi identificarea preventivă a potenţialelor victime, în special din rândul populaţiei vulnerabile precum migranţi şi solicitanţi de azil, copii din centrele de plasament, copii implicaţi în activităţi de cerşetorie şi persoane implicate în activităţi de prostituţie, printr-o mai bună pregătire a poliţiştilor şi a inspectorilor muncii pentru a recunoaşte indiciile explotării.
De asemenea, autorităţilor române li se recomandă oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii pentru victime şi crearea unui mecanism formal de administrare a fondurilor, modificarea legislaţiei pentru a permite autorităţilor să sancţioneze agenţiile de recrutare pentru infracţiuni legate de traficul de persoane, creşterea calităţii consilierii psihologice şi îmbunătăţirea accesului victimelor la asistenţă medicală, nepublicarea numelor tuturor victimelor care depun mărturie la procese pentru protejarea martorilor de represalii şi stigmatizare şi pentru a încuraja mai multe victime să se implice în urmărirea în justiţie.
De asemenea, autorităţilor din România li se recomandă extinderea eforturilor de pregătire a funcţionarilor implicaţi în procedurile judiciare, în special a judecătorilor, în vederea sensibilizării în privinţa traficului de persoane, a unei mai bune înţelegeri a tuturor formelor de trafic şi a aplicării legislaţiei împotriva traficului de persoane, creşterea semnificativă a pregătirii poliţiei pentru a lucrul cu victimele, strângerea de dovezi ale traficului de persoane şi înţelegerea constrângerii psihologice; creşterea numărului de anchetatori financiari specializaţi în cazuri de trafic de persoane, finalizarea, adoptarea şi aplicarea planului naţional de acţiune 2018-2022 şi revizuirea mecanismului de retrocedare pentru a include taxe o scădere la minimum a taxelor judiciare şi o creştere a eforturilor de asigurare de compensaţii pentru victime.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
