Andrew Tate se va confrunta cu un proces civil în 2027 în Marea Britanie, fiind dat în judecată de patru femei pentru presupuse abuzuri fizice şi sexuale, într-un caz despre care avocaţii lor spun că este primul de acest fel din Marea Britanie în care se aduc acuzaţii de control coercitiv, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Procesul a avut marţi prima audiere preliminară la Înalta Curte, înaintea unui proces care va începe cel mai probabil la începutul anului 2027.

Avocata lui Tate, Vanessa Marshall, a declarat că acesta nu a participat la audierea preliminară de marţi şi nici nu era obligat să o facă. Ea intenţionează să prezinte dovezi în apărarea sa la proces.

Cele patru reclamante, cărora li s-a acordat anonimatul, susţin că Tate le-a supus la violenţă fizică sau sexuală între 2013 şi 2015. Două dintre acestea spun că au avut o relaţie intimă cu Tate, în timp ce două au lucrat pentru afacerea webcam a lui Tate.

Avocaţii femeilor afirmă în documentele depuse în instanţă că una dintre reclamante a fost ameninţată cu o armă în timp ce Tate îi spunea „vei face ce spun eu sau vei plăti la greu”, în timp ce o alta susţine că Tate a strangulat-o până când a fost inconştientă în timpul actului sexual.

Tate, în vârstă de 38 de ani, neagă acuzaţiile, avocaţii săi afirmând în mărturia sa scrisă de apărare că afirmaţiile sunt false şi că toată activitatea sexuală a fost consensuală.

Avocata reclamantelor, Anne Studd, a declarat că „este prima dată când (controlul coercitiv) este adus în faţa Înaltei Curţi într-un context civil”, pentru a decide dacă acesta reprezintă o cauzare intenţionată de prejudicii, în conformitate cu legislaţia engleză. Studd a descris controlul coercitiv în documentele depuse în instanţă drept „o formă de ademenire şi manipulare în care victima devine din ce în ce mai puţin capabilă să răspundă în ceea ce ar putea fi perceput ca un mod normal”.

Tate şi fratele său Tristan sunt cercetaţi într-un dosar penal în România pentru acuzaţii de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, relaţii sexuale cu un minor şi spălare de bani, pe care le neagă. Cei doi au zburat în SUA în februarie, după ce procurorii români au ridicat interdicţia de călătorie, iar luna trecută au venit înapoi în România pentru a-şi îndeplini obligaţiile legale.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.