Un număr de 31 de morminte ale deţinuţilor politici de la Periprava au fost descoperite de către cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care fac apel la rudele deţinuţilor decedaţi să contacteze institutul pentru identificarea acestora.
Cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc au desfăşurat, în perioada 17-27 iulie, a patra campanie de investigaţii arheologice în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti din judeţul Tulcea, pentru căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.
Potrivit IICCMER, în cele patru campanii de investigaţii au fost descoperite 31 de morminte.
”În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost practicate două mari unităţi de săpătură cu o suprafaţă însumată de 121,5 metri pătraţi, în acestea fiind identificate şi cercetate un număr de 13 morminte. În cele patru campanii de săpături au fost executate 12 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 31 de morminte”, arată reprezentanţii IICCMER într-un comunicat de presă transmis luni.
Ei fac apel către rudele şi urmaşii deţinuţilor politici morţi la Periprava să contacteze institutul pentru a ajuta la identificarea acestora.
“Pentru 11 dintre scheletele identificate şi dezvelite în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defunctilor au fost demontate şi recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea. După examinarea medico-legală, că şi în anii precedenţi, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mînă Minovici din Bucureşti, unde se realizează şi testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Procedurile legale s-au aplicat începând din 2015, fiind necesară redeschiderea secţiunilor practicate în 2013 pentru a se cerceta şi recupera osemintele din mormintele depistate în prima campanie. Informaţiile obţinute vor completa o baza naţională de date, care va cuprinde treptat toate informaţiile de acest tip ce se vor obţine de la victimele care vor mai fi descoperite şi deshumate pe teritoriul naţional şi a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metod”, mai spun reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Investigaţiile arheologice au fost făcute de arheologi şi istorici de la IICCMER şi de la muzee, în prezenţa procurorului de caz Octavian Toma şi a şefului Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General Gheorghe Cosneanu, instituţie care în 2015 a fost sesizată de IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate.
În cursul anilor 2013 şi 2015-2017, IICCMER a organizat patru campanii de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituţiile abilitate (Parchetul, Poliţia, Medicină Legală) nu au fost implicate, acţiunea fiind mai curând una de sondare, şi nu de cercetare şi recuperare a osemintelor.
În acest loc, în perioada anilor 1959-1964 au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la unii foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţă solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte.
Conform mărturiilor mai multor foşti deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare şi frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. “Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Delta şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat că formaţiune independenţa, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, spun cercetătorii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
