În perioada 26-28 martie 2025, domnul Şerban Dimitrie Sturdza, membru al grupului politic ECR din Parlamentul European, a efectuat o vizită de lucru la Chişinău, marcată de discuţii politice, întâlniri cu reprezentanţi ai societăţii civile şi ai presei, precum şi participarea la evenimente culturale şi istorice, prilejuite de cea de-a 107-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Patria mamă România.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Pe planul dialogului politic cu factorii de la Chişinău, domnul Şerban Dimitrie Sturdza a avut o întrevedere oficială cu doamna Ina Coşeru, preşedinta Comisiei pentru Politică Externă şi Integrare Europeană a Parlamentului Republicii Moldova. Cu această ocazie parlamentarul european a abordat un şir de priorităţi esenţiale pentru accelerarea procesului de reintegrare spre Vest şi de decuplare de Est. Acestea au vizat, între altele, retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) controlată de Moscova, asigurarea unui tratament egal cultelor religioase şi restituirea proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română), protecţia minorităţilor neruse prin ratificarea Cartei europene a limbilor regionale şi demantelarea moştenirii regimului totalitar comunist de ocupaţie, inclusiv prin declasificarea integrală a arhivelor NKVD şi KGB şi eliminarea monumentelor sovietice încă prezente peste tot în spaţiul public. Şerban Dimitrie Sturdza a subliniat sprijinul ferm pe care delegaţia română din Parlamentul European îl acordă Chişinăului în procesul de reformă şi apropiere de UE.

Vă asigur de toată înţelegerea mea, dar şi de întregul meu sprijin în tot ceea ce veţi face pentru a apropia Republica Moldova şi pe oamenii de aici de marea noastră familie românească şi europeană. Puteţi miza oricând pe susţinerea noastră sinceră şi puternică. Promit să revin la Chişinău cu prima ocazie pentru a ne consulta, pentru a vă ajuta şi susţine frăţeşte”, a susţinut Şerban Dimitrie Sturdza în cadrul întrevederii cu preşedinta Comisiei pentru Politică Externă şi Integrare Europeană a Parlamentului Republicii Moldova.

De asemenea, domnul europarlamentar a vizitat Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova, discutând cu domnul Cosmin Dinescu, şeful misiunii, despre sprijinul european pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova în condiţiile actualului război hibrid şi ameninţărilor dinspre Răsărit.

O parte importantă a vizitei domnului Şerban Dimitrie Sturdza a fost întâlnirea cu Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor, cei doi interlocutori axându-se pe aspectele nesoluţionate ale restituirii proprietăţilor bisericeşti confiscate în perioada sovietică şi deţinute de Guvernul Republicii Moldova, precum şi pe necesitatea cercetării vieţii preoţilor şi credincioşilor Mitropoliei Basarabiei, martirizaţi începând cu 28 iunie 1940, şi întocmirea dosarelor de canonizare a acestora. Domnul Sturdza a reiterat sprijinul pentru drepturile comunităţilor religioase aflate sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române, trecând în revistă demersurile oficiale pe care le-a făcut în primele luni de mandat în susţinerea credincioşilor români din Serbia (Vicariatul Ortodox Român al Timocului) şi Ucraina (Biserica Ortodoxă Română din Ucraina sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române), arătând că şi respectarea drepturilor omului în cazul românilor din comunităţile istorice şi Balcani constituie o preocupare constantă a sa. Cu ocazia vizitei sale la Chişinău, domnul Şerban Dimitrie Sturdza s-a întâlnit de asemenea cu Părintele Mihai Stegărescu, protopop de Ismail (regiunea Odesa, Ucraina) şi Doru-Ovidiu Ursu, protopop de Bor şi Lăpuşna (Valea Timocului, Serbia).

Un alt punct important al vizitei a fost vizitarea Liceului Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”, unde parlamentarul european a avut o discuţie cu directoarea Natalia Bulat despre rolul educaţiei în promovarea identităţii româneşti, precum şi despre gama de probleme pe care această instituţie de învăţământ le întâmpină în prezent.

În cadrul festivităţilor aniversare prilejuite de împlinirea a 107 ani de la adoptarea de către Sfatul Ţări a istoricei hotărâri din 27 martie 1918 de Unire a Basarabiei cu România, domnul Şerban Dimitrie Sturdza a adus un omagiu istoriei şi culturii române şi a  depus o coroană de flori la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, s-a recules la bustul poetului naţional Mihai Eminescu de pe Aleea Scriitorilor Clasici Români, a participat la Te Deum-ul  în memoria făuritorului Unirii oficiat de preoţii Mitropoliei Basarabiei, a asistat la inaugurarea statuii Reginei Maria a României, precum şi la   reinaugurarea Sălii Unirii din clădirea Sfatului Ţării (actualul sediu al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice).

Comunicarea publică pe durata vizitei domnului Şerban Dimitrie Sturdza la Chişinău a cuprins, între altele, participarea la emisiunea TeleMatinal de la Postul public TVR Moldova, precum şi acordarea unui amplu interviu publicaţiei electronice Ziua.md.

În mesajul transmis către presă, domnul Sturdza a ţinut să sublinieze, între altele : „Dorim ca Republica Moldova să se îndepărteze de trecutul sovietic, comunist şi ateu, să renunţe la moştenirea trecutului totalitar, să se decupleze de Est şi să se aşeze pe temelia trainică a valorilor noastre naţionale şi autentic europene. Vrem să avem la Chişinău parteneri de dialog deschişi şi angajaţi plenar în opera de refacere a legăturilor cu spaţiul din dreapta Prutului. Există un adevăr elementar şi imposibil de răsturnat : drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană trece doar prin România, de care Chişinăul este legat indestructibil. Cineva spunea că atunci când Republicii Moldova i se ia totul, singurul lucrul care îi rămâne este România. Acesta este un mare adevăr. Exprim convingerea fermă că Reunirea cu România este soluţia cea mai sigură şi calea cea mai scurtă de integrare europeană. Dacă Georgia sau Ucraina ar fi avut la graniţele lor o Patrie mamă membră UE şi NATO, aşa cum are Republica Moldova, atunci cu siguranţă s-ar fi reunit. Ne dăm seama cu toţii că Reunirea cu România ar fi cea mai bună formă de desăvârşire a suveranităţii românilor de la răsărit de Prut.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.