Reprezentanţii Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti au explicat, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro, că noua Bancă de Ţesuturi de la Spitalul Clinic Colentina va fi gata în a doua jumătate a anului viitor. Lucrările propriu zise vor avea loc pe o perioadă de 9 luni, au mai precizat aceştia. La sfârşitul lunii iulie 2023, ar trebui să fie gata proiectarea, iar după aceea următorul pas este obţinerea autorizaţiei de construire. Noua Bancă de Ţesturi de la Spitalul Colentina din Capitală va fi un obiectiv de importanţă strategică pentru România, spune Dr. Andrei Nica, medicul şef al actualei Bănci de Ţesut de la Spitalul Colentina, unde se stochează în acest moment numai ţesuturi osteo-tendinoase (os-tendon). Vor fi posibile procesarea şi stocarea unor ţesuturi sau ale unor homogrefe care până acum nu au putut fi procesate şi stocate în România, fiind necesară importarea lor din alte ţări, cum este cazul de exemplu al tubulaturii vasculare sau al valvelor cardiace. Prof. Dr. Horaţiu Moldovan a explicat News.ro în acest context că noua Bancă de Ţesuturi este un pas înainte care va creşte performanţa chirurgiei reconstructive în general în România.
„Banca de Ţesuturi de la Spitalul Clinic Colentina, un proiect de importanţă naţională esenţial pentru dezvoltarea activităţii de transplant în România, este iniţiat şi finanţat integral de Primăria Municipiului Bucureşti prin ASSMB.
După semnarea contractului de proiectare şi execuţie cu asocierea de companii selectată în urma procedurii de achiziţie publică, a fost emis ordinul de începere a serviciilor de proiectare. Termenul de finalizare a acestei etape este 28.07.2023.
După realizarea proiectului tehnic urmează o perioadă de aproximativ o lună necesară obţinerii autorizaţiei de construire. Ulterior, va fi emis ordinul de începere pentru execuţia lucrărilor propriu-zise, etapă estimată să se deruleze pe o perioadă de 9 luni.
Proiectul Băncii de Ţesuturi de la Spitalul Clinic Colentina va fi finalizat în a doua jumătate a anului 2024”, au precizat reprezentanţii ASSMB într-un răspuns scris pentru News.ro.
Dr. Andrei Nica, medic şef al actualei Bănci de Ţesuturi de la Colentina şi medic primar ortopedie traumatologie în unitatea sanitară, a explicat pentru News.ro ce va însemna realizarea noii Bănci de Ţesut de la Spitalul Clinic Colentina pentru România. Tubulatura vasculară şi valvele cardiace ar putea fi stocate şi procesate în noua Bancă de Ţesuturi de la Colentina şi folosite apoi în intervenţiile chirurgicale cardiovasculare, în special la copii. În acest moment, acest lucru este imposibil în România, aceste homogrefe, în cazurile în care sunt necesare, aducându-se din străinătate.
„Este de o importanţă deosebită, pot să spun strategică, vom dezvolta ceea ce facem şi astăzi, dar mult mai bine, partea musculo-scheletală, vom trece poate de la partea de os şi tendon spre transplantul meniscal, spre transplantul de cartilagiu. În acelaşi timp putem dezvolta şi recoltarea de cornee şi nu numai, şi endoteliul, lama din faţa corneei care este absolut necesară în patologia oftalmologică.
Ceea ce nu există deocamdată în România, să avem posibilitatea să asigurăm marii arşi cu piele, să asigurăm practic tubulatură vasculară şi valve cardiace care pot fi implantate în special la copii, vom putea începe şi procesarea acestor ţesuturi care până acum în România nu s-au făcut”, a explicat Dr. Andrei Nica.
Care este acum situaţia Băncii de Ţesuturi de la Colentina. În această Bancă sunt stocate acum numai ţesuturi osteo-tendinoase care pleacă spre spitale din Capitală şi din ţară pentru operaţii de reconstrucţie din sfera ortopediei. Este singura Bancă care asigură astfel de ţesuturi altor spitale din Bucureşti şi din ţară, mai nou şi spre Spitalul Gomoiu din Capitală.
„Banca de ţesuturi care există acum şi funcţionează pe un plan de conformare, practic asigură tot ce înseamnă ţesut osos şi tendinos care este livrat atât în Bucureşti, la spitalele care au contract cu noi, cât şi în centre universitare din ţară.
Tocmai aceste contracte de colaborare şi protocoale de colaborare le permit acestor unităţi să facă acest tip de transplant conform legislaţiei pe care noi o avem. Noi avem la ora actuală zece contracte de colaborare şi fericirea mea cea mare e că am reuşit să acredităm, să avem un protocol de colaborare, şi un centru pediatric care se află la Spitalul Gomoiu, încercăm să-i sprijinim şi să le oferim acolo unde au ei nevoie, în disfuncţiile osteo-articulare pe care le au acolo şi ei la rândul lor au spus că vor fi de fiecare dată apţi să se alăture echipei noastre ca să meargă la prelevare”, a precizat dr. Nica.
Personalul medical care va lucra în noua Bancă de Ţesut de la Colentina va fi special instruit pentru acest lucru. Vor lucra în jur de 20 de oameni în noua instituţie, mai spune Dr. Nica. Clădirea nouă va avea 500 de metri pătraţi şi subsol, parter şi un etaj.
„Cei 7 oameni pe care îi avem acreditaţi la ora actuală, doi medici, un medic primar, un medic specialist şi 5 asistenţi, deocamdată sunt suficienţi pentru necesităţile de acum, vor aproximativ 20 de persoane care bineînţeles vor fi trainuiţi în sensul ăsta şi încercăm ca în momentul în care se va deschide această bancă să putem porni din plin cu toate activităţile.
Pe de altă parte, suntem în legătură cu Agenţia Naţională de Transplant spre a-i convinge pe coordonatorii de transplant care sunt cei care vorbesc cu familiile îndurerate atunci când pierd o persoană dragă, în moarte cerebrală, să se gândească că vor ajuta nu numai organul, ci şi ţesutul de care foarte mulţi au nevoie. La cornee avem destui care sunt de acord cu donarea, să sperăm că vor înţelege că şi osul, tendonul şi meniscul vor fi benefice, dar să nu uităm că vom avea nevoie de piele. Cordul, valva cardiacă, tubulatura vasculară sunt importante.
Banca va fi situată în zona de parcare, pe o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, subsol, parter şi etaj, spre Spitalul ”Matei Balş”, gard în gard aproape cu Institutul”, a explicat pentru News.ro Dr. Andrei Nica de la Spitalul Clinic Colentina din Capitală, medic şef al Băncii de Ţesut de la unitatea sanitară.
Prof. Dr. Horaţiu Moldovan, medic primar chirurgie cardiovasculară şi şef al Clinicii de Chirurgie de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti a precizat pentru News.ro ce va însemna noua Bancă de Ţesuturi de la Colentina pentru sfera chirurgiei cardiovasculare şi nu numai. Prof. Moldovan spune că va creşte performanţa chirurgiei reconstructive în general la noi în ţară.
„Este un proiect de dezvoltare necesară pe care o aşteptam de mult. O asemenea instituţie este foarte utilă pentru a furniza chirurgilor din diverse specialităţi ţesuturi cu care să se realizeze intervenţii chirurgicale reparatorii.
Aplicaţia principală este în ortopedie, în ceea ce priveşte ţesuturile osoase şi ligamentare, în chirurgia plastică, pentru piele, dar există şi aplicaţii în ceea ce priveşte chirurgia cardiovasculară pentru a putea beneficia de homogrefe valvulare şi aortice, lucru care în acest moment nu e posibil în ţara noastră.
Intervenţiile chirurgicale cardiace şi cardiovasculare care necesită homogrefe presupun importul acestora din străinătate, ceea ce este mult mai dificil deoarece trebuie conservate. O văd ca un pas înainte (n.red noua bancă de ţesut), care va ameliora rezultatele şi va creşte performanţa chirurgiei reconstructive în general în România.
Banca de ţesuturi permite ca pentru anumite fragmente, pentru anumite tipuri de ţesut, acestea să poată fi stocate şi operaţiile să se desfăşoare întârziat, când pacienţii au nevoie, în condiţii programate.
În specialitatea mea, în chirurgia cardiovasculară, noi am folosit homogrefe (n.red grefă luată de la un individ în aceeaşi specie) în anumite operaţii într-un număr limitat de cazuri, care au fost importate de la Viena”, a explicat pentru News.ro Prof. Dr. Horaţiu Moldovan.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
