Premierul Florin Cîţu a declarat miercuri, referitor la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), că este un program foarte important pentru România. Potrivit lui Cîţu, este vorba despre 29,2 miliarde euro bani care vor fi folosiţi pentru construirea a 450 kilometri de autostradă, sute de şcoli şi creşe, vor fi construite spitale şi vor fie renovate cele existente. Vicepremierul Dan Barna a declarat, miercuri, la prezentarea PNRR, că prin depunerea acestuia "România accesează o resursă de dezvoltare cu un interval de timp foarte clar - 2026", "o resursă care va schimba semnificativ componente importante din statul român" şi din modalitatea de funcţionare a acestuia. "Practic, (...) acest program ne obligă să reuşim. Acest program, aşa cum este el construit, ne obligă pe noi ca ţară, ca şi Guvern, să facem acele reforme atât de importante", a susţinut Barna. Vicepremierul Kelemen Hunor a afirmat, miercuri, la prezentarea PNRR, că România de foarte mulţi ani nu a avut un proiect mare de ţară. ”PNRR este un proiect de ţară”, afirmă liderul UdMR, precizând că, prin implementarea PNRR, ”vom construi o ţară mai bună, o ţară mai reuşită”.
Planul de Redresare şi Rzilienţă poate fi consultat AICI
”PNRR este de azi pe site-ul mipe. Poate fi citit şi analizat de toţi românii în acest moment. Cei de la CE au publicat şi ei recomandările referitoare la deficitul excesiv în România. Sunt bucuros să vă anunţ că strategia noastră a fost aprobată ca strategie oficial, scăderea deficitului. PNRR a fost depus la Comisia Europeană luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. Este un program foarte important pentru România. Acest program a fost lansat când eu încă eram ministru al Finanţelor, anul trecut. Am fost implicat în acest program din primul moment. Anul acesta am avut două vizite la Bruxelles având ca temă PNRR pentru a mă asigura că avem un plan bun. Detaliile – este vorba despre 29,2 miliarde euro bani care vor fi folosiţi pentru construirea a 450 kilometri de autostradă, sute de şcoli şi creşte, în special vom construi şi vom renova zeci de spitale. În 2024 vom avea un spital construit, asta e o premieră. Aşa cum am promis e foarte important pentru această guvernare să construiască spitale. Criza de sănătate a arătat foarte clar limitele sistemului de sănătate şi de aceea e foarte important pentru noi să dezvoltăm reţeaua de spitale, să o modernizăm”, a afirmat premierul.
El a vorbit şi despre componenta de reforme a PNRR.
„Componenta de reforme din PNRR, lucru pe care toţi din clasa politică îl stim e că România are nevoie de reforme, iar în PNRR am creat mai mare transparenţă în care vom face aceste reforme. Vorbim de reforma sistemului de pensii care să fie bazat pe contributivitate şi sustenabil. Vom face acest lucru. Reforma justiţiei – reparăm ce au stricat alţii în ani de zile. Reforma companiilor de stat, o altă reformă cu care ne luptăm de ani de zile, sifonarea banului public prin companiile de stat. Reforma în sistemul public, unde vom lega performanţa de venituri. Acum avem şi susţinerea finaciară pentru aceste reforme prin PNRR. Prin PNRR ne asigurăm că banii care vin în România vor ajunge în toate colţurile României. Toţi românii vor beneficia de aceste 29,2 miliarde euro”, a explicat Cîţu.
Acesta a adăugat că dobânda la împrumuturile prin PNRR este mult mai avantajoasă, iar banii vor fi folosiţi pentru investiţii.
”De ce luăm şi împrumuturi prin PNRR? România are nevoie acută de investiţii. Aceste imprumuturi se vor duce doar în investiţii, nu pot să meargă în consum. Aici nu cred că există dezbatere la nivelul clasei politicii sau societăţii că împrumuturile nu sunt bune. Noi oricum ne împrumutam, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică, vorbim de 0 şi ceva la sută. E un plus pentru România că ne vom împrumuta la aceste dobânzi şi că vom investi”, a mai precizat prim-ministrul.
Comisia Europeană a anunţat luni că România a depus oficial PNRR, iar până în prezent 22 de state au transmis documentul.
PE 30 mai, şeful Executivului Florin Cîţu a precizat că documentul oficial referitor la PNRR va fi evaluat de către CE pentru a fi trasată forma finală.
Comisia va evalua planul României pe baza a 11 criterii.
CE a primit până acum 22 de planuri de redresare şi rezilienţă din partea Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Greciei, Irlandei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei şi Suediei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
