Curtea Constituţională a respins miercuri sesizarea formulată de către Klaus Iohannis privind un conflict juridic preşedinte-premier, şeful statului contestând desemnarea lui Paul Stănescu pentru conducerea operativă a Guvernului în perioada 6 - 13 august, când Viorica Dăncilă s-a aflat în concediu.
Şedinţa CCR a avut pe ordinea de zi un singur punct: "cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Prim-ministrul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, cerere formulată de Preşedintele României".
În 3 august, Klaus Iohannis a transmis preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru şi preşedinte, şeful statului contestând desemnarea lui Paul Stănescu pentru conducerea operativă a Guvernului pe durata absenţei Vioricăi Dăncilă, în perioada 6 - 13 august, când a fost în concediu.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Iohannis afirmă că prin desemnarea unui alt membru al Guvernului să exercite atribuţiile prim-ministrului, Viorica Dăncilă şi-a arogat o atribuţie care, potrivit Constituţiei, aparţine altei autorităţi publice, respectiv şefului statului.
"Or, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, desemnat prin Decizia nr. 247/2018 să exercite atribuţiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului României, nu poate să conducă şedinţele Guvernului şi nici să semneze valabil actele adoptate de Guvern, aceste atribuţii revenind, în condiţiile art. 24 şi ale art. 27 din Legea nr. 90/2001, în mod exclusiv prim-ministrului învestit de Parlament", argumentează preşedintele în sesizare.
Şefu statului menţionează că atribuţia preluată de Stănescu este "conducerea operativă a activităţii Guvernului României”, afirmând că această noţiune "nu se regăseşte în Constituţie şi nici nu beneficiază de o definiţie legală".
Preşedintele aminteşte că statutul constituţional al prim-ministrului de a conduce Guvernul şi de a coordona activitatea membrilor acestuia îi conferă o autoritate de necontestat în interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind că atunci când în Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de către prim-ministru.
"Această prerogativă are consecinţe în planul răspunderii politice şi juridice a membrilor Guvernului. Decizia prim-ministrului de a renunţa temporar la exercitarea atribuţiilor de conducere a Guvernului, fie ele şi operative - noţiune incertă sub aspect juridic - poate duce şi la situaţii conflictuale între prim-ministru şi membrii propriului Cabinet, în ceea ce priveşte funcţionarea Guvernului şi legalitatea actelor sau măsurilor promovate. Totodată, conduita prim-ministrului generatoare de conflict juridic de natură constituţională afectează şi raporturile Guvernului cu celelalte autorităţi sau instituţii publice confruntate cu necesitatea punerii în executare a măsurilor şi actelor adoptate de Guvern, din perspectiva valabilităţii acestora", afirmă şeful statului.
"Prin omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, prim-ministrul se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie. Prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Prin emiterea Deciziei nr. 247/31.07.2018, prim-ministrul şi-a arogat o competenţă care aparţine unei alte autorităţi, respectiv Preşedintelui României dând naştere unui conflict pozitiv de competenţă, ce afectează funcţionarea Guvernului României care, astfel este plasat în afara cadrului constituţional', este concluzia documentului transmis de Iohannis Curţii Constituţionale.
Preşedintele Klaus Iohannis declara, în 4 august, la Consiliul Naţional al PNL, că am ajuns să avem ”un guvern iraţional”, iar după discuţia pe care a avut-o cu premierul i s-a părut că avem şi ”un guvern ireal”. ”Am ajuns să avem un guvern iraţional. Ieri am avut o discuţie care m-a făcut să cred că avem un guvern ireal. Dacă nu ar fi trist, ar fi de râs”, a spus preşedintele Iohannis.
El a şi relatat ceea ce l-a determinat să aibă această opinie, precizând că a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie prin care ”doamna prim-ministru instala un premier interimar”. ”Surpriză, am crezut că e atributul meu şi am contestat la CCR acest demers. După ce am înaintat la CCR, doamna prim-ministru m-a sunat să-mi spună că pleacă în concediu şi că toate sunt bune. Asta după ce în paranteză publicase acel draft de rectificare bugetară care e o catastrofă. I-am atras atenţia că nu e bine ce a făcut şi că e motiv de conflict constituţional. Ştiţi ce mi-a spus? Nu a ştiut că se publicase. Mai ireal decât aşa nu cred că se poate”, spunea preşedintele.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, susţinea că preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la ”apogeul ridicolului” cu sesizarea depusă la CCR în privinţa unui conflict preşedinte-premier şi afirma că preşedintele a ţipat la telefon la premierul Viorica Dăncilă, din cauza rectificării bugetare, în care Administraţiei prezidenţiale i-a fost redus bugetul.
Dragnea a relatat că a vorbit cu Viorica Dăncilă, care i-a spus că îl va suna pe preşedinte, ”deşi nu era nevoie”, pentru a-i spune că îşi deleagă atribuţiile pentru a gestiona treburile curente ale Guvernului, nicidecum atribuţiile de premier, aşa cum au făcut şi Victor Ponta, Sorin Grindeanu sau Mihai Tudose când au fost premieri. ”Iohannis a fost informat de nişte securişti din Guvern sau nu ştiu de cine că doamna prim-ministru a numit premier interimar. Doamna prim-ministru mi-a spus că principala supărare a fost rectificarea bugetară şi a ţipat de mai multe ori la telefon. Nu e nimic nou. S-a întâmplat şi când a fost vizita în Israel, pe acelaşi ton. Şi că o să spună la Bruxelles, la NATO, că nu mai poate merge”, a susţinut liderul PSD.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
