Europarlamentari români din grupurile Partidului Popular European (Creştin democrat), Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) şi Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European au vorbit marţi, la Bruxelles, despre posibila rezoluţie împotriva României, împărtăşind, în mare parte, aceeaşi opinie.
Dacă creştin demoraţii sunt de părere că asocierea rezoluţiei cu activarea Articolului 7 din Tratatul UE este „excesivă”, nu reflectă realitatea din ţară şi spun că sunt îngrijoraţi pentru soarta românilor, pentru că „nu a fost totuşi vorba despre o lovitură de stat”, socialiştii spun că vor cere desecretizarea de către Klaus Iohannis a protocoalelor, iar reprezentanţi ai grupului ALDE afirmă că mesajul, „din start, nu este unul pozitiv”.
Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) va elabora şi îşi asuma textul rezoluţiei, unul comun, apoi acesta va fi propus în plen.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„E tot timpul să se revină asupra deciziei privind o rezoluţie”, a spus Renate Weber, europarlamentar ALDE la o întâlnire cu jurnalişti români. Împreună cu Norica Nicolai, colega sa, este de părere că delegaţia PNL din grupul PPE va avea un cuvânt cu mare greutate. „Dacă delegaţia va fi fermă că nu vrea, normal ar fi să îşi convingă colegii”.
Nicolai a amintit că a avut o întâlnire cu Theodor Stolojan, europarlamentar PNL (grup PPE), şi el „s-a pronunţat ferm împotrivă”.
PPE, la rândul său, condamnă intervenţia brutală din august şi cere Comisiei Europene să supravegheze atent. Totuşi, a spus Adina Vlădean, „nu a fost o lovitură de stat, astfel că asocierea cu articolul 7 mi se pare excesivă”.
Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a precizat PPE este foarte îngrijorat de ce se întâmplă în României şi cere să se ţină cont de Comisia de la Veneţia.
„Rezoluţia pe România este un subiect foarte delicat. S-a amânat pentru noiembrie, cu opoziţia foarte mare a socialiştilor. Toate celelalte grupuri au fost de acord şi rămâne de văzut ce se va întâmpla. Dacă va mai fi sau nu rezoluţie”.
Ce se întâmplă în România, a mai spus Marinescu, a meritat să fie discutat în dezbatere şi a meritat să fie inclus într-o rezoluţie. Vina o reprezintă „prestaţia jalnică a Guvernului şi Parlamentului, bazată pe interese personale şi incompetenţă”.
„Dacă se întâmplă ceva bun în următoarea perioadă în România, se mai calmează situaţia”. Totuşi, a mai precizat el, „o rezoluţie poate fi bună, poate face ca lucrurile din România să se îndrepte, dar poate duce şi într-o direcţie, să facă rău românilor”.
De cealaltă parte, socialistul Victor Boştinaru a declarat: „Deja Guvernul României a dat curs sugestiilor Comisiei de la Veneţia, va prelua unele dintre observaţiile comisiei înainte ca evaluarea să fie gata, astfel, o parte dintre elementele de preocupare, dar şi de manipulare se vor fi dus”.
„Un al doilea punct se referă la răspunsul României la scrisoarea comisarului Timmermans. În ce priveşte aşa numitele represalii şi gazarea poporului, ca să vorbesc dintr-un clasic, nimeni din PE, dintre oamenii responsabili, nu crede că ar fi locul Parlamentului European să îi spună unei autorităţi publice, de tip Jandarmerie, cum să procedeze şi unde, pentru că mâine oricare dintre aceste state ar fi subiect de rezoluţie”, a completat el.
Boştinaru a adăugat: „Dacă preşedintele României ar vrea să îşi servească naţiunea, ar fi bine ca în discuţiile pe care le are la Strasbourg, când vine să vorbească despre viitorul Europei să inspire această direcţie. Colegii de la PPE România au spus că sunt de această parte a baricadei, dar sunt extrem de prudent în a da un pronostic”.
„Dacă va fi rezoluţie, ea se va referi - din perspectiva grupului meu - la existenţa protocoalelor secrete şi la faptul că preşedintele României nu a făcuut niciun demers în ceea ce priveşte desecretizarea lor, la abuzurile din Parchet, la supriza - inclusiv pentru ceilalţi colegi - a rolului pe care Serviciul Secret l-a avut în România în ceea ce priveşte puterea judecătorească”, a mai declarat socialistul Boştinaru.
Activarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona în cazul unei ţări nu duce la penalizarea imediată a statului, dar deschide calea către impunerea unor sancţiuni. Este cea mai radicală sancţionare ce poate fi impusă unui stat membru UE. Activarea lui poate duce la suspendarea anumitor drepturi ale statului membru în cauză, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
