Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA. Ea spune în proiectul de management că "un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept"

CITEȘTE ȘI Adina Florea: Nu s-au exercitat niciodată presiuni asupra mea şi mi-e greu să cred că după 28 de ani cineva ar mai putea să exercite presiuni asupra mea, de vreun fel

Anunţul a fost făcut de Ministerul Justiţiei.

"În urma desfăşurării procedurii de selecţie care a avut loc în  perioada  6 august - 4 septembrie 2018, la sediul Ministerului Justiţiei, vă aducem la cunoştinţă faptul că propunerea ministrului  justiţiei Tudorel Toader pentru numirea în funcţia de procuror şef al  Direcţiei Naţionale Anticorupţie este doamna Adina Fflorea. În conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează ca această propunere să fie transmisă Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obţinerii avizului consultativ, şi ulterior, preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, pentru numirea în funcţie", a anunţat Ministerul Justiţiei.

Instituţia a publicat şi proiectele manageriale prezentate de cei şase procurori candidaţi la şefia DNA.

Adina Florea este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Timp de mai mulţi ani, Adina Florea a condus Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, ulterior ocupând şi funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, pentru obţinerea avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.

Ceilaţi cinci candidaţi pentru postul de procuror-şef al DNA au fost: Nicolae Lupulescu, procuror la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, în martie 2016, pentru o perioadă de trei ani, Gabriela Scutea de la Parchetul Curţii de Apel Braşov, fost procuror general adjunct al României şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Paula Tănase de la Parchetul Curţii de Apel Galaţi, care  a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA, Sorin Armeanu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, şi Andrei Bodean, procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, care a instrumentat dosare vizându-i pe Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu.

Interviurile susţinute de cei şase candidaţi pentru postul de procuror-şef al DNA s-au desfăşurat luni şi marţi la Ministerul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că îi cunoaşte pe unii dintre candidaţii înscrişi în concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că le cunoaşte ”evoluţiile profesoinale”, dar şi ”atitudinile etice, morale”. 

Aceasta a fost cea de a doua selecţie pentru conducerea DNA.

Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei nenominalizând niciunul dintre candidaţi. Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Adina Florea spune în proiectul de management că un bilanţ necometizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept

Procurorul Adina Florea de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, propusă de ministrul Justiţiei pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), spune în proiectul de management cu care a candidat pentru această funcţie că un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept. Ea enumără, între "disfuncţiile esenţiale", plasarea DNA în afara legii prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice, diminuarea încrederii publice în DNA prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror-şef sau respect instituţional intenţionat diminuat faţă de alte instituţii şi/sau autorităţi publice, cooperare loială deficitară şi obligaţia de rezervă eludată.

"Fără a nega lucrurile care s-au realizat în ultimii ani, un bilanţ necometizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept. Fie că vorbim despre procurori cu funcţii de execuţie, fie (mai grav) că ne raportăm la cei cu funcţii de conducere, chiar la nivel de vârf, regăsim comportamnet care s-au îndepărtat simţitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei noastre, iar uneori chiar în conflict cu leagea", arată Adina Florea în proiectul de management.

Ea afirmă că, astfel, s-a ajuns ca prin contribuţia conjugată a unor membri ai corpului profesional din DNA să se recurgă, caz fără precedent, la revocarea procurorului şef al Direcţiei pentru "exercitarea discreţionară a funcţiei şi deturnarea activităţii de la combaterea corupţiei şi a instituţiei DNA de la rolul său legal şi constituţional".

Adina Florea spune că procedura actuală de numire a conducerii DNA vine pe fondul acestei stări de fapt şi a unui climat de neîncredere care s-a propagat în societate raportat la activitatea propriu-zisă a procurorilor DNA..

"Consonantă cu una dintre ideile de forţă cuprinse în Raportul privind activitatea managerială de la DNA (al ministrului Justiţiei -n.r.) - Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele, îmi pun la dispoziţie toate resursele şi experienţa profesională acumulată în cei 27 de ani desfăşuraţi numai în activitatea de procuror, pentru recâştigarea încrederii acestei instituţii importante din România", arată Florea în proiectul de management cu care a candidat pentru postul de procuror-şef al DNA.

Ea mai susţine, în proiect, că a identificat mai multe "disfuncţii esenţiale" în DNA, între care plasarea Direcţiei în afara legii prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice, diminuarea încrederii publice în DNA prin activităţi exlicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror-şef, respect instituţional intenţionat diminuat faţă de alte instituţii şi/sau autorităţi publice, cooperare lioală deficitară, obligaţia de rezervă eludată.

Adina Florea invocă în proiectul de management şi pasivitatea fostului procuoror-şef al DNA în faţa unor semnale publice repetate de încălcare a legii de către unii procurori din DNA şi lipsa de preocupare pentru a verifica activitatea profesională şi conduita anumitor procurori vedetă şi chiar promovarea acestora ca fiind exemple de conduită şi probitate profesională.

Şi modul deficitar de soluţionare a situaţiilor de criză care au umbrit acticitatea DNA este enumerat printre principalele disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi.

De asemenea, Adina Florea enumeră în proiectul de management şi lipsa de asumare a responsabilităţilor profesionale de către procurorul şef al DNA în situaţii în care o asemenea asumare se impunea ca urmare a stabilirii, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a caracterului deficitar şi/sau nelegal, a activităţilor procesual penale derulate de procurorii din cadrul Direcţiei, numărul în creştere al soluţiilor de achitare definitivă dispuse de instanţele de judecată, modul deficitar de soluţionare a situaţiilor de criză care au umbrit activitatea DNA, indicii de atragere a competenţei altor unităţi de parchet, cu încălcarea normelor de competenţă legală, semnale publice privind practici de "prioritizare" a anchetelor penale fără niciun fundament legal, cu riscul creării percepţiei sau chiar existenţa unor "vendete" şi prin denaturarea sensului real al sintagmei "... exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia".

Adina Florea îi mai reproşează fostului şef al DNA Laura Codruţa Kovesi comunicarea deficitara între ea i procurorii cu funcţii de conducere de la nivelul structurilor clasice de parchet, cu repercusiuni asupra inexistenţei unei riposte ferme asupra fenomenului infracţional din domeniile vulnerabile la corupţie şi promovarea în structurile DNA, pe baza interviurilor organizate la nivelul structurii centrale, în faţa unor comisii constituite pe baza unor criterii netransparente, a unor procurori fără experienţă profesională în instrumentarea dosarelor penale având ca obiect infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi/sau mediu, infracţiuni de fraudă în materia achiziţiilor publice, infracţiuni de macro criminalitate economico-financiară, cu consecinţa decredibilizare profesională acestei structuri.

Multe dintre aceste "vulnerabilităţi şi disfuncţii" enumerate de Adina Florea se regăsesc între criticile pe care ministrul Justiţiei i le aducea Laurei Kovesi. De altfel, prima "lucrare" din bibliografia indicată de Adina Florea este raportul lui Tudorel Toader vizând actitatea fostului procuror-şef al DNA.

Adina Florea îşi propune analiza soluţiilor de achitare şi a dosarelor din ultimii ani în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică - proiect de management

Procurorul Adina Florea de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, propusă de ministrul Justiţiei pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), enumeră, printre obiectivele din proiectul de management cu care a candidat pentru această funcţie, analiza soluţiilor de achitare definitivă dispuse de instanţele de judecată, precum şi a celor de restituire, diminuarea stocului de dosare vechi şi creşterea transparenţei activităţii desfăşurate de DNA, precum şi analiza dosarelor în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică, în ultimii ani. Ea mai susţine, în proiect, că măsurile de combatere a corupţiei luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate şi predictibilitate, prin raportare în special la eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme, dar şi la recuperare redusă a prejudiciilor, astfel că trebuie îmbunătăţite activităţile de urmărire penală şi supraveghere, inclusiv prin creşterea controlului de legalitate asupra actelor de urmărire penală şi a celor de sesizare a instanţelor.

În capitolul IV al proiectului de management cu care a candidat pentru funcţia de procuror şef al DNA, Adina Floreaenumeră obiectivele şi vine cu propuneri de măsuri pentru realizarea acestora. 

“Prioritar, am în vedere efectuarea unei evaluării a activităţii desfăşurate în cadrul DNA (structura centrală şi cele teritoriale) care se măsoare eficienţa şi calitatea prin raportare la folosirea resurselor umane şi materiale raportul resurse investite - rezultate obţinute. Rezultatele evaluării vor fi cuprinse între un raport ce va fi prezentat procurorului general al României, Secţiei pentru procurori din cadrul CSM şi ministrului Justiţiei şi va constitui un instrument relevant pentru stabilirea liniilor directoare necesare strategiei şi planificări acţiunilor pe termen scurt şi mediu. Totodată, raportul va fi adus la cunoştinţa publicului”, se arată în document.

Un alt obiectiv îl reprezintă "toleranţa zero la corupţie", ea propunând îmbunătăţirea activităţii de urmărire penală pentru asigurarea combaterii eficiente a acesteia.

“Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are un impact negativ asupra credibilităţii imaginii României. Măsurile de combatere a corupţiei luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate şi predictibilitate prin raportare, în special la eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme, dar şi la recuperare redusă a prejudiciilor. Această situaţie reclamă, pe lângă analiza anterior menţionată, o regândire acţiunilor DNA şi evident, o îmbunătăţire a activităţilor de urmărire penală şi supraveghere, inclusiv prin creşterea controlului de legalitate asupra actelor de urmărire penală şi a celor de sesizare a instanţelor”, susţine Adina Florea.

Alte măsuri propuse de procurorul din Constanţa sunt: asigurarea sprijinului procurorilor şefi adjuncţi ai DNA, a procurorilor şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi a procurorilor cu funcţii de execuţie pentru coordonarea şi pentru desfăşurarea unei activităţi de urmărire penală care să aibă ca finalitate stoparea şi diminuarea fenomenului corupţiei, control operativ curent în scopul verificării managementului de caz pentru procurorii cu funcţii de execuţie în vederea asigurării finalităţii urmăririi penale şi evitării situaţiilor de achitare; 

Florea îşi propune o evaluare a situaţiilor în care s-au dispus măsuri restrictive privind libertatea persoanei sau în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică în ultimii ani, fără ca dosarele penale să se finalizeze cu trimitere în judecată. Ea spune că va urmări temeinicia dispunerii unor măsuri restrictive privind libertatea persoanei prin raportare la informaţiile operative/probele existente la momentul luării măsurii, oportunitatea solicitării mandatelor de supraveghere tehnică, modalitatea de valorificare a informaţiilor şi costurile necesare derulării acestor proceduri lipsite de finalitate judiciară. Termenul de realizare prevăzut este de 6 luni.

De asemenea, Adina Florea îşi mai propune, dacă va ajunge procuror-şef al DNA, să facă "o analiză profesională" a soluţiilor de achitare definitivă dispuse de instanţele de judecată, precum şi a celor de restituire, diminuarea stocului de dosare vechi şi creşterea transparenţei activităţii desfăşurate de DNA.