Zeci de milioane de turci votează duminică pentru a-i da sau nu preşedintelui puterea absolută în ţară

Zeci de milioane de turci sunt chemaţi la urne duminică pentru a vota pentru sau împotriva extinderilor prerogativelor preşedintelui, relatează Les Echos, precizând că scrutinul se anunţă foarte strâns, în condiţiile în care cel mai recent sondaj creditează tabăra “da” cu 51% din intenţiile de vot.

“Un sistem fără control sau echilibru şi fără frâne”, astfel descria liderul formaţiunii de opoziţie MHP, Devlet Bahceli, proiectul de revizuire a Constituţiei în urmă cu câteva luni, înainte de a lua pe toată lumea prin surprindere şi a-l susţine.

CITEȘTE ȘI DOCUMENTAR: Referendumul din Turcia în întrebări şi răspunsuri

CITEȘTE ȘI PORTRET: Cursa neînfrânată spre putere a lui Erdogan

Cei 57 de milioane de alegători turci - inclusiv o diaspora puternic mobilizată în Germania, Olanda, Elveţia şi Franţa - sunt chemaţi să se pronunţe asupra reformei constituţionale ce ar concentra puteri exorbitante în mâinile preşedintelui, Recep Tayyip Erdogan. Acesta din urmă ar cumula, în termen de doi ani, funcţiile de şef al statului şi al Guvernului şi va putea fi demis numai de Parlament.

Încă o lovitură dată separarării puterilor în stat - Erdogan va putea să numească aproape o jumătate dintre înalţii magistraţi, scrie Les Echos.

“Starea de urgenţă declarată după puci ar deveni modul de funcţionare normal, trecut în Constituţie”, a explicat un analist.

“O adevărată lovitură de stat civilă”, afirmă deputatul HDP (opoziţie, prokurd) Meral Bestas, după dezbateri turbulente (scaune au fost aruncate, iar un deputat a fost muşcat) în Parlament, pentru adoptarea proiectului.

Cancelariile străine sunt îngrijorate, în condiţiile în care Turcia este o ţară-cheie pe flancul de sud-est al NATO, în prima linie din criza siriană şi stat candidat la UE.

ÎNŢELEGEREA SITUAŢIEI PSIHOLOGICE A POPORULUI TURC

Îngrijorările nu duc decât la ridicări din umeri în rândul electorilor AKP din cartierul Basaksehir, în Anatolia, unde Erdogan este văzut ca o răzbunare pe elita laică arogantă. În zonă, majoritatea alegătorilor vor doar o reformă care să îi permită preşedintelui să acţioneze mai rapid şi mai eficient.

Berkai Mandiraci, analist pentru Turcia în International Crisis Group, subliniază că “trebuie înţeleasă şi situaţia psihologică din acest moment a poporului turc, care a văzut numeroase ameninţări în ultimele 18 luni, atentate, un puci ratat, război la porţile sale, interferenţe externe reale sau imaginate, pe care puterea mizează. Pentru mulţi, acest referendum nu este atât de mult un plebiscit pentru Erdogan, când un vot privind puterile necesare pentru a face faţă acestor pericole”.

Guvernul atrage, însă, atenţia că şeful statului va putea fi demis şi inculpat cu acordul a trei cincimi dintre deputaţi.

Preşedintele patronatului turc TUSIAD, Bahadar Kaleagas, se declară îngrijorat de proiectul de reformă, dar încearcă să dea dovadă de reţinere. “Nu trebuie să vedem totul în alb şi negru. Proiectul constituţional reprezintă un fel de lege-cadru care poate duce spre autoritarism, aşa cum poate duce şi la un Executiv democratic mai eficient, totul va depinde de alegerea sa şi de cea a alegătorilor”, susţine el.

UN DEZECHILIBRU

Aceste argumente nu conving asociaţia avocaţilor, care a preluat conducerea mişcării de contestare, depăşind chiar şi partidul laic CHP. Alegătorii acestei formaţiuni, la fel ca şi cei ai HDP, vor vota în masă “nu” duminică, la fel ca şi o proporţie substanţială, peste 20%, din susţinătorii naţionaliştilor din MHP, mai ataşaţi de sistemul actual decât liderul partidului lor.

“Este suficient ca 10% dintre alegătorii AKP să se teamă de o astfel de concentrare a puterii pentru ca ‘nu’ să câştige”, calculează Aluk Tukel, fost preşedinte al Institutului Bosforului.

Nici un lider AKP nu a îndrăznit să se opună proiectului, dar unii şi-au exprimat o oarecare reticenţă, precum fostul preşedinte Abdullah Gül.

Propaganda regimului este, într-adevăr, masivă. Timpul alocat în jurnalele de ştiri în favoarea proiectului de modificare a Constituţiei a fost de 10 ori mai mare decât cel alocat taberei “nu”.

Acest dezechilibru este rezumat într-un desen al publicaţiei satirice Penguen, în care un bărbat îl întreabă pe altul: “Vei vota ‘da’ sa ‘nu’?”. Celălalt îi răspunde: “Ce? Există şi altă alegere în afară de ‘da’?”.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.