Zeci de mii de persoane au ieşit sâmbătă în stradă în Franţa pentru a protesta faţă de numirea lui Michel Barnier în funcţia de premier, partidele de stânga acuzându-l pe preşedintele Emmanuel Macron că „a furat alegerile” prin numirea unui politician de centru-dreapta, în condiţiile în care scrutinul convocat anticipat a adus în frunte o mare coaliţie de stânga, urmată de extrema dreaptă.
La Paris, potrivit cifrelor furnizate pentru Le Figaro de Prefectura poliţiei, 26.000 de persoane au manifestat sâmbătă. Cinci persoane au fost arestate pentru port de arme interzise, aruncarea de obiecte dure şi deteriorarea bunurilor.
Însă o deputată de extremă stânga, Mathilde Panot, a scris pe X că 160.000 de oameni au ieşit pe străzile Parisului pentru a manifesta, iar în întreaga ţară au fost 300.000 de protestatari, „o mobilizare absolut masivă împotriva puterii autoritare a lui Macron”, a comentat ea. „Revolta tinerilor este fermentul care ridică Franţa”, a adăugat deputata.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast, ACUE
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed, ARB
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank, ACUE
160 000 personnes à Paris, 300 000 à travers le pays : mobilisation absolument massive pour la #MarcheDestitution.
— Mathilde Panot (@MathildePanot) September 7, 2024
Contre le coup de force autoritaire de Macron, la révolte de la jeunesse est le ferment qui lève la France.
Quelle fierté !#7septembre pic.twitter.com/mkLkBTzyuX
Macron l-a numit joi pe Michel Barnier în funcţia de premier. Este politician conservator, fost comisar european şi fost negociator al UE pentru Brexit. Macron a pus astfel capăt unei căutări a omului potrivit pentru şefia guvernului care a durat două luni, după decizia sa neinspirată de a convoca alegeri legislative anticipate, care au dus la un parlament divizat în trei blocuri.
În primul său interviu ca premier, Barnier a declarat vineri seară că guvernul său, care nu are o majoritate clară, va include conservatori, membri ai taberei lui Macron şi, speră el, o parte din stânga. El se confruntă cu sarcina dificilă de a încerca să contureze reformele şi bugetul pentru 2025, în timp ce Franţa se află sub presiunea Comisiei Europene şi a pieţelor de obligaţiuni pentru a-şi reduce deficitul, notează The Guardian.
Stânga, condusă de partidul de extremă stânga La France Insoumis (LFI), l-a acuzat pe Macron de negare a democraţiei şi de furtul alegerilor, după ce preşedintele a refuzat să aleagă candidatul alianţei Noul Front Popular (NFP), care s-a clasat pe primul loc la votul din iulie.
Un sondaj publicat vine arată că 74% dintre francezi consideră că Macron a nesocotit rezultatele alegerilor, iar 55% cred că le-a furat.
Ca răspuns la numirea lui Barnier, al cărui partid de centru-dreapta, Les Républicains (LR), este doar al patrulea bloc ca mărime în parlament, cu mai puţin de 50 de deputaţi, liderii partidelor de stânga, sindicatele şi organizaţiile studenţeşti au chemat la proteste în masă sâmbătă, înainte de noi acţiuni, inclusiv posibile greve la 1 octombrie.
LFI a declarat că 130 de proteste vor avea loc în întreaga ţară.
În ceea ce-l priveşte, Barnier a continuat sâmbătă consultările în încercarea sa de a forma un guvern, o sarcină dificilă având în vedere că se confruntă cu un potenţial vot de neîncredere, în special pentru un proiect de buget urgent pe 2025 care urmează să fie discutat în parlament la începutul lunii octombrie. NPL şi formaţiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN) deţin împreună o majoritate şi l-ar putea demite pe prim-ministru printr-un vot de încredere în cazul în care cele două blocuri inamice ar decide să colaboreze.
RN şi-a dat aprobarea tacită pentru Barnier, invocând o serie de condiţii pentru a nu susţine un vot de neîncredere, ceea ce îl transformă de facto într-un partid ce poate înclina balanţa pentru noul guvern. „Este un prim-ministru sub supraveghere”, a declarat sâmbătă liderul partidului RN, Jordan Bardella. „Nimic nu poate fi făcut fără noi”, a punctat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
