Statele Unite şi-au asigurat aliaţii din cadrul NATO că nu vor un război cu Iranul şi că sunt pregătite să negocieze cu Teheranul ”fără să impună condiţii”, cu scopul de a încerca să calmeze îngrijorări provocate de declaraţii ale preşedintelui american Donald Trump cu privire la un ”război scurt” cu Republica islamică, relatează AFP.
”Vreau să fiu clar: Statele Unite nu caută războiul cu Iranul. Scopul nostru este să determinăm Iranul să negocieze un acord durabil”, a dat asigurări Mark Esper, secretarul interimar al Apărării, într-o conferinţă de presă, joi, la sediul NATO.
”Însă nimeni nu trebuie să ne ia reţinerea drept slăbiciune”, a avertizat el.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Mark Esper şi-a anunţat intenţia de a reveni în iulie la Bruxelles pentru a-i informa pe aliaţi şi a-i invita să se alăture eforturilor depuse în vederea asigurării securităţii navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz, unde două petroliere au fost atacate, iar alte patru sabotate. Statele Unite acuză Iranul de aceste atacuri.
Europenii refuză orice implicare a NATO într-o misiune militară în regiunea Golfului Persic şi reclamă o dezescaladare.
Ameninţări ale locatarului Casei Albe, care a evocat joi posibilitatea unui război scurt, şi îndemnuri ale secretarului de Stat american Mike Pompeo la înfiinţarea unei coaliţii mondiale sunt considerate îngrijorătoare.
”Trebuie să evităm orice neînţelegere, orice accident care ar putea declanşa o spirală foarte periculoasă”, a subliniat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
”Statele Unite ne-au asigurat în mod oficial că nu vor un război şi ne-au spus că vor să negocieze cu Iranul fără să impună condiţii prealabile”, a anunţat el într-o conferinţă de presă.
”Ca aliaţi, noi susţinem aceste eforturi de dezescaladare”, a subliniat el.
Potrivit lui Stoltenberg, ”aliaţii sunt uniţi cu toţii în a-şi exprima îngrijorările puternice faţă de acţiuni ale Iranului în regiune şi în a asigura că Teheranul nu va putea niciodată să se doteze cu arma nuclară”.
Însă şeful NATO a recunoscut divergenţe între membrii Alianţei Nord-Atlantice cu privire la mijloacele unei opriri a înarmării nucleare a Iranului.
”Acordul (de la Viena) încheiat în 2015 este cel mai bun instrument. Există un dezacord între aliaţi asupra acestui punct”, a declarat Stoltenberg.
Statele Unite s-au retras în mai 2018 din Acordul de la Viena şi au impus sancţiuni economice foarte dure Iranului.
Ceilalţi semnatari -China, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Rusia - încearcă să salveze acordul.
Reprezentanţii lor urmează să se întâlnească la 28 iunie, la Viena, pentru a verifica dacă Teheranul continuă să-şi respecte angajamentele pe care Teheranul şi le-a asumat prin pact şi să examineze mijloacele de a ajuta din punct de vedere economic Iranul.
”Evaluarea noastră cu privire la respectarea angajamentelor sale de către Iran nu se va baza niciodată pe declaraţii, ci pe fapte, pe evaluarea realizată de către Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA)”, insistă şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Iranul s-a angajat să-şi plafoneze la 300 de kilograme stocurile de uraniu slab îmbogăţit la nivelul de 3,67% şi nu a depăşit, pentru moment, acest prag, au declarat surse diplomatice de la Viena pentru AFP.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
