Predicatorul musulman turc Fethullah Gulen, despre care Ankara spune că se află în spatele unei lovituri de stat eşuate din 2016, a murit în Statele Unite, unde era stabilit, la vârsta de 83 de ani, au relatat luni presa turcă şi un site asociat cu Gulen, informează Reuters.
Gulen a construit o mişcare islamică puternică în Turcia şi nu numai, dar şi-a petrecut ultimii ani în exil, acuzat de orchestrarea unei tentative de lovitură de stat împotriva liderului turc Recep Tayyip Erdogan, acuzaţii pe care le-a negat.
Herkul, un site care publică predicile lui Gulen, a anunţat pe contul său e X că Gulen a murit duminică seara în spitalul în care era tratat.
Gulen a fost cândva un aliat al lui Erdogan, dar a căzut apoi în dizgraţie, iar Erdogan l-a considerat responsabil pentru tentativa de lovitură de stat din 2016, când soldaţi rebeli au pus mâna pe avioane de război, tancuri şi elicoptere. Aproximativ 250 de persoane au fost ucise în această încercare eşuată de preluare a puterii.
Gulen a trăit într-un exil autoimpus în Statele Unite din 1999.
Potrivit adepţilor săi, mişcarea lui Gulen - cunoscută sub numele de „Hizmet”, care înseamnă „serviciu” în turcă - urmăreşte să răspândească o marcă moderată a islamului care promovează educaţia în stil occidental, pieţele libere şi comunicarea interconfesională. De la lovitura de stat eşuată, mişcarea sa a fost sistematic dezmembrată în Turcia, iar influenţa sa a scăzut la nivel internaţional.
Cunoscut de susţinătorii săi drept Hodjaefendi, sau profesor respectat, Gulen s-a născut într-un sat din provincia Erzurum din estul Turciei în 1941. Fiul unui imam, sau predicator islamic, a studiat Coranul încă din copilărie. În 1959, Gulen a fost numit imam al unei moschei din oraşul Edirne din nord-vestul ţării şi a început să se remarce ca predicator în anii 1960 în provincia Izmir din vest, unde a înfiinţat cămine studenţeşti şi mergea la casele de ceai pentru a predica. În discursurile de acolo, Harris transmitea un mesaj de unitate,
Aceste cămine studenţeşti au marcat începutul unei reţele informale care avea să se extindă în deceniile următoare prin educaţie, afaceri, mass-media şi instituţii de stat, oferind susţinătorilor săi o influenţă extinsă. Această influenţă s-a extins şi dincolo de graniţele Turciei, în republicile turceşti din Asia Centrală, Balcani, Africa şi Occident, prin intermediul unei reţele de şcoli.
FOST ALIAT AL LUI ERDOGAN
Gulen a fost un aliat apropiat al lui Erdogan şi al partidului său AK, însă tensiunile crescânde din relaţia lor au explodat în decembrie 2013, când au ieşit la iveală anchete de corupţie care vizau miniştri şi funcţionari apropiaţi lui Erdogan. Procurorii şi poliţiştii din cadrul mişcării Hizmet a lui Gulen au fost consideraţi a fi în spatele investigaţiilor, iar în 2014 a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Gulen, mişcarea sa fiind desemnată drept grup terorist doi ani mai târziu.
La scurt timp după lovitura de stat din 2016, Erdogan a descris reţeaua lui Gulen drept trădătoare şi „ca un cancer”, promiţând să o elimine de oriunde s-ar afla. Sute de şcoli, companii, instituţii media şi asociaţii legate de el au fost închise, iar activele confiscate.
Gulen a condamnat tentativa de lovitură de stat „în termenii cei mai fermi”.
„În calitate de persoană care a avut de suferit de pe urma mai multe lovituri de stat militare în ultimele cinci decenii, este deosebit de insultător să fiu acuzat că am vreo legătură cu o astfel de tentativă”, a declarat el într-un comunicat.
În cadrul represiunii care a urmat loviturii de stat eşuate, despre care guvernul a afirmat că îi viza pe adepţii lui Gulen, cel puţin 77 000 de persoane au fost arestate, iar 150.000 de lucrători ai statului, inclusiv profesori, judecători şi soldaţi, au fost suspendaţi în regim de urgenţă. Companiile şi mass-media considerate ca având legături cu Gulen au fost confiscate de stat sau închise. Guvernul turc a declarat că acţiunile sale au fost justificate de gravitatea ameninţării pe care lovitura de stat a reprezentat-o pentru stat.
Gulen a devenit, de asemenea, o figură izolată în Turcia, denigrat de susţinătorii lui Erdogan şi evitat de opoziţie, care a considerat că reţeaua sa a conspirat de-a lungul deceniilor pentru a submina fundamentele seculare ale republicii.
Ankara a încercat mult timp să obţină extrădarea sa din Statele Unite.
Într-un interviu acordat Reuters în 2017, Gulen a declarat că nu intenţionează să fugă din Statele Unite pentru a evita extrădarea. Locuia într-un complex izolat în Munţii Pocono din Pennsylvania. Chiar şi atunci, el părea fragil, mergând cu greutate şi ţinându-şi aproape medicul său de lungă durată, notează Reuters.
Gulen s-a dus în Statele Unite pentru tratament medical, dar a rămas acolo deoarece se confrunta cu o anchetă penală în Turcia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
