Armata ucraineană a afirmat marţi că ultimele 24 de ore au fost cele mai grele pentru trupele ruseşti de la începutul războiului şi că 1.030 de soldaţi ai Moscovei şi-au pierdut viaţa în cursul nopţii, astfel că bilanţul total al pierderilor umane suferite de ruşi a ajuns la 133.190 de morţi, relatează Reuters.
Cifra, care nu a putut fi verificată în mod independent, ar reprezenta cel mai mare bilanţ de decese zilnice ale militarilor ruşi de la începutul războiului, în februarie anul trecut.
Pe de altă parte, şi Rusia a declarat că a ucis un număr mare de soldaţi ucraineni în ultimele săptămâni, afirmând că 6.500 au murit în luna ianuarie.
Numărarea victimelor inamice de ambele părţi a fost considerată de obicei nefiabilă, relatează Reuters, iar Ucraina a oferit puţine detalii despre ultimele bătălii.
Dar afirmaţia Kievului potrivit căreia luptele au fost cele mai sângeroase pentru ruşi de la începutul invaziei se potriveşte cu descrierile ambelor părţi despre o încleştare tot mai crâncenă în teren, în timp ce Rusia continuă asaltul de iarnă în est cu zeci de mii de trupe proaspăt mobilizate.
Câmpurile de luptă acoperite de zăpadă din estul Ucrainei sunt pline de cadavre.
În apropiere de oraşul Mariinka, la aproximativ 30 km de oraşul Donetţk din estul ţării, o unitate de puşcaşi marini a forţelor armate ucrainene a tras cu rachete asupra poziţiilor ruseşti cu ajutorul unui sistem de lansare din epoca sovietică. "Ţintele ne sunt date fie de către operatorii de drone, fie de către observatorii noştri - ei observă locul unde explodează rachetele noastre. Apoi, ne corectăm direcţia de tragere şi lansăm din nou", a explicat un locotenent din armata ucraineană.
Kievul şi Occidentul spun că Rusia a trimis trupe şi mercenari în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, în speranţa că va putea revendica noi teritorii în preajma primei aniversări a invaziei sale la scară largă, la sfârşitul acestei luni.
Războiul intră în curând în al doilea an, într-un moment crucial, Moscova încercând să recâştige iniţiativa în timp ce Kievul rezistă, aşteptând tancurile occidentale pentru a organiza o contraofensivă mai târziu în 2023.
După ce Rusia nu a reuşit să captureze capitala ucraineană Kiev anul trecut şi a pierdut teren în a doua jumătate a anului 2022, Moscova foloseşte acum la maximum sutele de mii de soldaţi pe care i-a chemat la prima sa mobilizare de după cel de-al Doilea Război Mondial.
În ultimele săptămâni, Rusia s-a lăudat cu primele sale câştiguri teritoriale din ultima jumătate de an. Dar înaintarea este încă greoaie, Moscova nereuşind încă să captureze nicio localitate mai mare în campania sa de iarnă, în ciuda miilor de morţi.
Luptele se concentrează de luni de zile în jurul oraşului Bahmut, controlat de ucraineni în estul provinciei Doneţk, un oraş cu o populaţie de aproximativ 75.000 de locuitori înainte de război. Rusia a făcut progrese clare pentru a-l încercui atât dinspre nord, cât şi dinspre sud, dar Kievul spune că garnizoana sa rezistă.
Moscova a lansat, de asemenea, un asalt mai la sud împotriva Vuhledar, un bastion controlat de ucraineni, tot în provincia Doneţk, situat pe un teren înalt, la intersecţia strategică dintre linia frontului de est şi cea de sud.
Ţările occidentale au promis sute de tancuri şi vehicule blindate Ucrainei pentru a-i oferi puterea de foc şi mobilitatea necesare pentru a trece prin liniile ruseşti şi a recuceri teritoriul ocupat în cursul acestui an.
Se aşteaptă ca un nou pachet american de arme să includă rachete cu rază de acţiune mai mare, care ar da Ucrainei capacitatea de a lovi liniile de aprovizionare ruseşti în tot teritoriul ocupat de Moscova în Ucraina continentală şi în părţi din peninsula Crimeea. Dar va dura luni de zile până când acestea vor ajunge, iar între timp Ucraina se confruntă cu o forţă rusă cu efective suplimentate prin chemarea rezerviştilor.
Kremlinul spune că livrările occidentale de arme nu fac decât să lărgească şi să extindă conflictul. "SUA şi aliaţii săi încearcă să prelungească conflictul cât mai mult posibil", a declarat marţi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, într-o teleconferinţă cu oficiali militari. "Pentru a face acest lucru, ei au început să furnizeze arme ofensive grele, îndemnând în mod deschis Ucraina să pună stăpânire pe teritoriile noastre. De fapt, astfel de paşi antrenează ţările NATO în conflict şi ar putea duce la un nivel imprevizibil de escaladare", a avertizat Şoigu.
Folosirea de către acesta a expresiei "teritoriile noastre" pare să se refere la cele patru provincii ucrainene pe care Rusia a pretins că le-a anexat anul trecut, precum şi la Crimeea, pe care a confiscat-o de la Ucraina în 2014.
În actualizarea zilnică a informaţiilor sale, Ministerul britanic al Apărării a declarat că armata rusă a încercat de la începutul lunii ianuarie să reînceapă operaţiuni ofensive majore pentru a cuceri părţi ale regiunii Doneţk deţinute de Ucraina, dar a câştigat puţin teren până acum. Ruşii "nu dispun de muniţiile şi unităţile de manevră necesare pentru o ofensivă de succes", este concluzia britanicilor.
Oficialii ucraineni spun însă că Moscova ar putea acumula arme şi rezervişti pentru o ofensivă şi mai mare în următoarele săptămâni. Guvernatorul ucrainean al provinciei Luhansk a prezis o mare ofensivă rusă acolo, care ar putea începe în jurul datei de 15 februarie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
