Turcia a anunţat marţi că este pregătită să lanseze o nouă ofensivă în Siria împoriva Unităţilor Protecţiei Poporului (YG), o miliţie susţinută de Washington, în pofida unor semnale contradictorii ale lui Donald Trump, care alimentează confuzia cu privire la poziţia americană, relatează AFP.
”Toate pregătirile în vederea unei operaţii au fost încheiate”, a anunţat marţi Ministerul turc al Apărării, întărind impresia că o ofensivă a Ankarei împoriva YPG este iminentă.
Tensiunea în nord-estul Siriei, puternică de mai multe luni, a crescut cu un nivel după anunţul Casei Albe de duminică seara potrivit căruia militarii americani staţionaţi în zonă urmează să fie retraşi în vederea unei operaţiuni turce.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Însă, acuzat inclusiv în tabăra sa, de abandonarea aliaţilor Statelor Unite, preşedintele Donald Trump şi-a schimbat discursul luni, afirmând că va ”aneantiza complet economia Turciei” dacă aceasta ”depăşeşte limitele”.
Respingând aceste avertismente, vicepreşedintele turc Fuat Oktay a declarat marţi că Turcia nu este ”o ţară care acţionează în funcţie de ameninţări”. ”Atunci când este vorba despre securitatea sa (...), Turcia îşi trasează propria cale”, a spus el.
Potrivit cotidianului turc Hürriyet, o operaţiune ar putea începe în zilele următoare, în contextul în care Statul Major turc aşteaptă ca retragerea forţelor americane prezente în această zonă se se încheie.
Turcia intenţionează, într-o primă etapă, să preia controlul asupra unei fâşii de teritoriu cu o lungime de 120 de kilometri şi cu o lăţime de aproximativ 30 de kilometri, între oraşele Tal Abyad şi Ras al-Ain, potrivit Hürriyet.
Luni seara, armata turcă a trimis întăriri - tancuri - în mai multe puncte ale frontierei sale cu Siria.
ZONĂ TAMPON
Ankara intenţionează să instituie apoi o ”zonă de securitate”, un fel de zonă-tampon de 30 de kilometri lăţime care să se întindă de la Eufrat la frontiera irakiană, adică de 480 de kilometri.
Această zonă are menirea, potrivit Ankarei, să primească o parte dintre cei 3,6 milioane de sirieni refugiaţi în Turcia şi să departă frontiera turcă de teritoriile cucerite de YPG în toiul haosului sirian.
Ţările occidentale sunt recunoscătoare YPG pentru roul lor de prim-plan în înfrângerea militară a grupării Statul Islamic (SI) în Siria, însă Ankara le consideră drept ”teroriste”, din cauza legăturilor acestora cu Partidul Muncitorilor din Kurdiatan (PKK), care poartă o gherilă în Turcia.
În august, Turcia şi Statele Unite, doi aliaţi NATO, au convenit să înfiinţeze împreună această ”zonă de securitate”. Însă Ankara denunţă de atunci neîncetat întârzieri şi ameninţă să treacă la acţiune unilateral.
Iar în urma unei convorbiri la telefon între Trump şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan cu privire la această problemă, pe care Casa Albă a anunţat-o în mod brusc duminică seara, americanii s-ar retrage din zonă.
”A venit vremea (...) să ne aducem militarii acasă”, a scris apoi Trump pe twitter, acreditând ideea unei retrageri mai vaste, dacă nu totale din Siria.
Această decizie a provocat un val de proteste în Statele Unite, inclusiv în rândul republicanilor, iar influentul senator Lindsey Graham l-a îndemnat pe Trump ”să revină” asupra acestei retrageri ”purtătoare de dezastru”.
PRIZONIERI SI
Aflat sub presiune şi în timp ce are nevoie de tabăra sa în plină procedură de ”impeachment”, miliardarul republican a somat Turcia ”să nu depăşească limitele” pe care el le-a stabilit în ”marea şi inegalabila (sa) înţelepciune”.
În paralel, oficiali americani au depus eforturi să se delimiteze de orice operaţiune militară a Ankarei şi să minimalizeze plecarea militarilor americani, evocând o simplă redesfăşurare a 50 până la 100 de membri ai Forţelor speciale.
Această confuzie îngrijorează restul comunităţii internaţionale, iar ONU a anunţat luni că ”se pregăteşte de ceea ce este mai rău” în cazul unei noi crize umanitare în Siria, unde războiul s-a soldat din 2011 cu milioane de deplasaţi şi refugiaţi şi cu peste 370.000 de morţi.
Alt subiect de îngrijorare în cazul unei ofensive turce vizează soarta jihadiştilor, mai ales europeni, priznonieri ai forţelor kurde.
Forţele kurde au acuzat Washingtonul de ”distrugerea încrederii” şi au avertizat că o operaţiune turcă ar antrena o întoarcere a SI.
Teheranul, un actor major în războiul din Siria şi un susţinător al regimului lui Bashar al-Assad, şi-a exprimat la rândul său opoziţia. Şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Javad Zarif a îndemnat luni seara la ”respectarea integrităţii teritoriale”, într-o convorbire la telefon cu omologul său Mevlut Cavusoglu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
