Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut luni demisia comandantului armatei ucrainene Valerii Zalujni să demisioneze, însă generalul a refuzat, alimentând speculaţii cu privire la faptul că va fi dat afară, relatează The Guardian.
Tensiuni între cei doi se acumulează de mai multe săptămâni, în urma eşecului unei contraofensive ucrainene, însă o obligare a lui Zalujni să plece de la conducerea armatei este considerată şocantă de mulţi observatori,
Un deputat ucrainean din opoziţie, Oleksii Goncearenko, un susţinător al generalului, declară marţi cotidianului The Guardian că a ”înţeles că preşedintele (Volodimir Zelenski) i-a cerut ieri (luni) lui Valeri (Zalujni) să demisioneze, dar acesta a refuzat”.
Deputatul consideră că este vorba despre un conflict de personalitate.
”Personal, cred că este o idee proastă. Nu există probleme fundamentale între ei, însă biroul lui Zelenski este îngrijorat că Zalujni face declaraţii politice şi nu militare”, declară Goncearenko.
Aşteptări ale unei demiteri iminente a lui Zalujni au apărut luni după-amiaza pe reţele de socializare.
După aproximativ două ore, Ministerul Apărării a reacţionat sec - ”dragi jurnalişti, răspundem imediat tuturor.Nu, nu este adevărat” - presupunând că orice cititor al acestei reacţii înţelege despre ce este vorba.
The Guardian scrie că este neclar dacă subiectul s-a încheiat aici.
Goncearenko a declarat că Zelenski îl poate demite pe Zalujni şi înlocui - o decizie în care are nevoie de susţinerea Ministerului Apărării -, în urma unei evaluări a reacţiei publice şi internaţionale.
The Guardian scrie că cel mai probabil înlocuitor ar fi Kirilo Budanov, comandantul serviciilor militare de spionaj, însărcinat cu operţiuni sub acoperire împotriva Moscovei.
Budanov a fost prezentat în 2023 drept înlocuitor al ministrului Apărării Oleksii Reznikov, în altă ”saga lungă” a unei demiteri care a apărut în urma unor speculaţii asemănătoare .
Cotidianul britanic comentează că nu se ştie cum va arăta o strategie militară alternativă, în contextul în care Rusia şi-a consolidat poziţiile, iar prioritatea Ucrainei nu este linia frontului, ci convingerea Congresului Statelor Unite să aprobe o anvelopă în valoare de 61 de miliarde de dolari, care să asigure Ucrainei livrări timp de încă un an de armament din Statele Unite.
Democraţii i-au acuzat marţi pe republicani de faptul că vor să facă eşueze în mod voit negocieri, legând ajutarea Ucrainei de o însăsprire a politicilor imigraţiei la frontiera de sud a Americii cu Mexicul, pentru a-l ajuta pe Donald Trump în campania electorală.
Preşeintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat pe liderii Uniunii Euroepene (UE) să accelereze ajutarea Ucrainei, într-un discurs la Academia Militară din Suedia.
”Preţul victoriei Rusiei este prea mare pentru noi toţi”, a avertizat el.
”Nu mai există un cadru şi o arhitectură de securitate în cazul unei victorii a Rusiei” în Ucraina, a avertizat Macron.
O contraofensivă ucraineană lansată în iunie a eşuat să străoungă liniile ruse, în pofifa unor critici cu privire la o împrăştiere a atacului pe prea multe axe, însă adevărata dispută între preşedinte şi comandantul armatei pare să fie politică, comentează The Guardian.
Generalul ucrainean este cea mai populară figură din ţară în fara preşedintelui, iar cota sa irită biroul preşedintelui, în contextul în care Zelenski a analizat eventualitatea organizării unor alegeri, suspendate în baza legii marţiale.
Zalujni declara The Economist, într-un interviu la începutul lui noiembrie, că el considera că războiul se afla într-un impas şi cerea ajutor din Occident, însă câteva zile mai târziu Zelenski i-a respins această evaluare.
”Toată lumea este obosită, indiferent de statut. Şi avem păreri diferite. Dar nu este un impas”, declara Zelenski atunci, adăugând că avioanele de vânătoare de tip F-16 care veneau din Occident pot conduce la o străpungere în 2024.
Speculaţii circulă de luni de zile în presa ucraineană, potrivit cărora Zalujni ar fi singurul rival viabil al lui Zelenski la preşedinţie, în cazul în care s-ar organiza alegeri, în cazul în care războiul continuă iar generalul decide să candideze.
Zakujni nu a declarat niciodată că ar intra în politică, însă apare în postări pe Facebook împreună cu soţia sa, interpretate la Bankova - Downing Street-ul ucrainean - drept un semn al acestei intenţii.
În noiembrie, Zelenski şi-a avertizat generalii să nu intre în politică, într-un interviu acordat tabloidului britanic The Sun.
El aprecia că ar fi o ”greşeală uriaşă” ca comandanţi care ”gestionează războiul să se gândească că mâine fac politică sau (candidează în) alegeri”.
Adresându-se în mod direct comandantului armatei, el adăuga că, ”cu tot respectul pe care-l datorez generalului Zalujni şi tuturor comandanţilor de pe câmpul de luătă, există o înţelejere absolută a ierarhiei”, în care preşedintele este comandantul suprem.
În decembrie, sondaje divulgate consultate de cotidianul ucrainean Kyiv Independent arătau că Zalujni ese prncipalul rival al lui Zelenski şi că acesta l-ar înfrânge cu un scor mic de două puncte procentuale, în turul doi.
La acea vreme, biroul preşedintelui a negat că a auzit despre aceste sondaje, în pofifa unor zvonuri potrivit cărora chiar acesta le-ar fi comandat.
O experă în Ucrina de la centrul de reflecţie Chatham House, Orisia Luţevici, consideră că divulgări despre demiterea lui Zalujni au rolul să testeze opinia publică.
”Având în vedere încercările Rusiei de a destabiliza unitatea ucraineană din interior, acest fel de atacuri împotriva lui Zalujni face jocul inamicului”, avertizează ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
