Spania, Irlanda şi Norvegia recunosc marţi în mod oficial Palestina, o decizie care înfurie Israelului, care consideră această recunoaştere drept o ”recompensă” a mişcării islamiste palestiniene Hamas în toiul Războiului din Fâşia Gaza, relatează AFP.
Această recunoaştere este ”o necesitate” în vederea ”ajungerii la pace” între israelieni şi palestinieni şi totodată ”o problemă de dreptate istorică” pentru poporul palestinian, a declarat marţi premierul spaniol Pedro Sánchez, devenit una dintre cele mai critice voci ale Guvernului israelian în cadrul Uniunii Europene (UE) de la începutul Războilui din Fâşia Gaza.
Această decizie nu este luată ”împotriva cuiva şi cu atât mai puţin împotriva Israelului, un popor prieten (...) cu care vrem să avem cea mai bună relaţie posibilă”, a spus el într-o scurtă declaraţie în spaniolă şi engleză, subliniind că recunoaşterea statului palestinian reflectă ”respingerea noastră totală a (mişcării islamiste palestiniene) Hamas, care este împotriva soluţiei cu două state”
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris
Marţi la prânz, o purtătoare de cuvânt a Guvernului său, Pilar Alegría, a anunţat că Guvernul a adoptat în mod oficial decretul acestei recunoaşteri.
Furioase, autorităţile israeliene l-au acuzat pe Sánchez că se face ”complice al apelurilor la genocidul poporului evreu”, într-un mesaj pe X al şefului doplomaţiei Israel Katz, care se referă la această recunoaţtere, dar şi la declaraţii controversate ale numărului trei în Guvernul spaniol, Yolanda Díaz, care a îndemnat recent la eliberarea Palestinei ”de la fluviu la mare”.
Acest slogan - care se referă la frontierele Palestinei din timpul Mandatului britanic, care se întindea de la fluviul Iordan şi până la Marea Mediterană, înaintea înfiinţării Israelului, în 1948 - este interpretat de către criticii acestuia, inclusiv de către Guvernul israelian, ca un apel la eliminarea Israelului.
Recunoaşterea Palestinei - anunţată miercuri în mod coordonat de către Sanchez şi omologii săi irlandez şi norvegian şi care a intrat în vigoare începând de marţi - a fost salutată de către şeful diplomaţiei norvegiene, Espen Barth Eide, drept o ”zi marcantă” pentru Norvegia, ”unul dintre cei mai aprigi apărători ai unui stat palestinian” de ”peste 30 de ani”.
Guvernul irlandez urma să se întâlnească marţi pentru a o adopta.
Norvegia i-a remis duminică o notă verbală noului premier palestinian Mohammed Mustafa care anunţa intrarea în vigoare a acestei decizii.
Aceste trei state europene - dintre care Spania şi Irlanda sunt stste membre ale Uniunii Europene (UE) - consideră că iniţiativa lor are o amploare simbolică foarte puternică, capabilă să determine alte state să li se alăture.
Ele evidenţiază rolul Norvegiei şi Spaniei în procesul de pace din anii '90 în Orientul Mijlociu, în cadrul căruia Madridul a găzduit o Conferinţă de Pace israeliano-arabă în 1991, cu doi ani înaintea Acordurilor de la Oslo din 1993.
DIVERGENŢE ÎN UE
Slovenia urmează să recunoască şi ea, în curând, Palestina, însă această problemă a recunoaşterii statului palestinian provoacă divergenţe profunde în interiorul Uniunii Europene.
Alte state membre UE - ca Franţa - consideră că nu este momentul potrivit, iar Germania are în vedere o astfel de recunoaştere doar în urma unor negocieri între cele două părţi.
Odată cu Spania, Iralanda şi Norvegia, Palestina este recunoscută de-acum de 145 dintre cele 193 de state membre ONU, potrivit Autorităţii Plaestiniene, aflată la putere în Cisiordania ocupată.
De pe această listă lipseşte majoritatea ţărilor din Europa de Vest şi America de Nord, Australia, Japonia sau Coreea de Sud.
Până acum, Suedia a fost - în 2014 - singurul state membru UE care recunoştea Palestina.
Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, România şi Ciprul au recunoscut Palestina înainte să adere la UE.
Decizia Madridului, Dublinului şi Oslo a provocat săptămâna trecută furia Israelului.
Tensiunile au crescut cu un nivel în ultimele zile.
”O RECOMPENSARE A HAMAS”
Ministrul israelian de Externe Israël Katz a luat luni ”măsuri punitive” împotriva Madridului, prin interzicerea Consulatului Spaniei de la Ierusalim să le furnizeze servicii palestinienilor - începând de la 1 iunie.
”Nu tolerăm să se aducă atingere suveranităţii şi securităţii Israelului”, a declarat el, acuzând Spania de decernarea ”unei recompense Hamasului”, al cărui atac de la 7 octombrie în sudul Israelului a declanşat Războiul din Fâşia Gaza aflat în desfăşurare.
Acest atac a antrenat moartea a peste 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date oficiale israeliene. Represaliile israelului s-au soldat cu peste 36.000 de morţi în Fâşia Gaza, în principal civili, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, care nu face distincţie între civili şi combatanţi.
Israël Katz a postat duminică pe X o înregistrare video în care asociază imagini de la atacul de la 7 octombrie cu imagini cu dansatori de flamenco şi susţine că Hamasul îi ”mulţumeşte pentru servicii” lui Pedro Sanchez.
.@sanchezcastejon, Hamas thanks you for your service. pic.twitter.com/Pkdp5diHRX
— ישראל כ”ץ Israel Katz (@Israel_katz) May 26, 2024
Această înregistrare video a fost catalogată drept ”scandaloasă şi abominabilă” de către ministrul spaniol de Externe José Manuel Albares.
”Unii ne-au catalogat decizia (...) drept «recompensă decernată terorismului». Nimic nu este mai departe de realitate”, a subliniat luni ministrul irlandez de externe Micheal Martin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
