O sondă lansată de China la începutul lunii mai a aselenizat pe partea îndepărtată a Lunii pentru a colecta mostre, marcând un pas înainte în ambiţiosul program al ţării, a anunţat, duminică, agenţia China Nouă, citată de AFP.
Sonda Chang'e 6, care a decolat de la Centrul de lansare spaţială Wenchang de pe insula tropicală Hainan (sud), este alcătuită dintr-un orbitator, o capsulă de întoarcere, un modul de aterizare şi un modul de ascensiune. De la lansarea sa la 3 mai, a trecut prin diferite etape, inclusiv transferul Pământ-Lună, frânarea în apropierea Lunii, intrarea pe orbita lunară şi coborârea la locul de aterizare. Combinaţia de modul de aterizare şi modul de ascensiune s-a separat de combinaţia orbitor-capsulă de întoarcere la 30 mai, a precizat CNSA.
Locul de aterizare este un crater de impact cunoscut sub numele de Bazinul Apollo, situat în cadrul Bazinului SPA. Alegerea a fost făcută din cauza valorii potenţiale a Bazinului Apollo pentru explorarea ştiinţifică, precum şi a condiţiilor din zona de aterizare, inclusiv a condiţiilor de comunicaţii şi telemetrie şi a planeităţii terenului, a declarat Huang Hao, expert spaţial la China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC).
Potrivit lui Huang, terenul de pe partea îndepărtată a Lunii este mai accidentat decât cel de pe partea vizibilă, cu mai puţine zone plane continue. Cu toate acestea, bazinul Apollo este relativ mai plat decât alte zone de pe partea îndepărtată, ceea ce îl face potrivit pentru aterizare.
După aterizare, sonda ar trebui să finalizeze eşantionarea în două zile. Aceasta a adoptat două metode de eşantionare a Lunii: utilizarea unui sistem de forare pentru a colecta eşantioane din subteran şi prelevarea de eşantioane de la suprafaţă cu ajutorul unui braţ robotic.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În 2018, Chang'e-4 a oferit Chinei prima sa aselenizare fără echipaj uman, tot pe partea îndepărtată a Lunii. În 2020, Chang'e-5 a marcat prima dată în ultimii 44 de ani când oamenii au recuperat mostre lunare, iar Chang'e-6 ar putea face din China prima ţară care aduce mostre de pe partea "ascunsă" a Lunii.
Odată ajunsă pe Lună, sonda va petrece două zile pentru a preleva 2 kilograme de mostre înainte de a se întoarce pe Pământ, unde se aşteaptă să aterizeze în Mongolia interioară.
Fereastra în care sonda poate colecta eşantioane de pe partea îndepărtată a Lunii este de 14 ore, faţă de 21 de ore în cazul părţii apropiate de Pământ.
Probele aduse de Chang'e-5 au permis oamenilor de ştiinţă chinezi să descopere noi detalii despre Lună, inclusiv o datare mai precisă a intervalului de timp în care a avut loc activitatea vulcanică pe Lună, precum şi un nou mineral.
Pe lângă descoperirea de noi informaţii despre corpul ceresc cel mai apropiat de Pământ, Chang'e-6 face parte dintr-un proiect pe termen lung de construire a unei staţii permanente de cercetare pe Lună: Staţia Internaţională de Cercetare Lunară (ILRS), condusă de China şi Rusia.
Construcţia unei astfel de staţii ar oferi un avanpost pentru ca China şi partenerii săi să continue explorarea spaţiului cosmic.
La sonde chinoise Chang'e-6 a atterri avec succès dimanche matin sur la zone d'atterrissage désignée dans le bassin Pôle Sud-Aitken sur la face cachée de la Lune pour collecter des échantillons lunaires, a annoncé l'Administration nationale de l'Espace de Chine. pic.twitter.com/otClJw7K92
— CGTN Français (@CGTNFrancais) June 2, 2024
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
