Generalul ceh Petr Pavel, şeful Comitetului Militar al NATO, consideră că există motive de îngrijorare faţă de manevrele militare la scară largă Zapad-2017 pe care le desfăşoară în prezent Rusia şi Belarusul, care pot fi considerate ”o pregătire serioasă în vederea unui mare război”, relatează The Associated Press.
NATO încearcă să-şi restabilească comunicaţiile la nivel militar cu Moscova, cu scopul de a evita orice ”consecinţe neintenţionate ale unor eventuale incidente în timpul exerciţiului”, a declarat sâmbătă, într-un interviu pentru AP generalul Petr Pavel.
Şefii Apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice s-au reunit în cadrul Conferinţei lor Militare anuale la Tirana, capitala Albaniei, pentru a discuta despre lupta împotriva terorismului, situaţia în Balcanii de Vest şi noua strategie a Statelor Unite în Afganistan.
Jocurile de răznoi Zapad, care în acest an au loc în mare parte în Belarus, continuă până la 20 septembrie, iar oficial la ele iau parte 5.500 de militari ruşi şi 7.200 de militari belaruşi.
În pofida asigurărilor Moscovei că ”NATO nu este considerată un inamic” şi că ”exerciţiul nu vizează NATO”, Pavel apreciază că ruşii nu au fost transparenţi în legătură cu datele despre manevre.
Generalul NATO estimează că la aceste exerciţii iau de fapt parte 70.000 până la 100.000 de militari, şi nu doar aproximativ 12.700, cum a anunţat Rusia.
”Ceea ce vedem cu toţii este o pregătire serioasă în vederea unui mare război”, a declarat Pavel pentru The Associated Press.
”Dacă ne uităm doar la exerciţiul prezentat de Rusia, ar trebui să nu fim îngrijoraţi. Însă dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, trebuie să fim îngrijoraţi, pentru că Rusia nu este transparentă”, a adăugat el.
În urmă cu două săptămâni Pavel s-a întâlnit personal cu şeful Statului Major rus, generalul Valeri Gherasimov.
Comandantul suprem al forţelor aliate în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a discutat la telefon cu Gherasimov, la începutul Zapad 17. Pavel a declarat că discuţia ”s-a concentrat în principal asupra transparenţei şi reducerii riscului şi evitării unor consecinţe neintenţionate ale unor ebventuale incidente”.
”Avem o concentrate puternică de trupe în ţările baltice. Avem o concentrare puternică de trupe la Marea Neagră, iar eventualitatea unui incident poate fi mare din cauza erorilor umane, din cauza defectării tehnologiei”, a declarat Pavel.
”Este necesar să ne asigurăm că un asemenea incident nu va escalada într-un conflict”, a subliniat el.
Comitetul Militar al NATO oferă consultanţă în legătură cu modul în care Alianţa Nord-Atlantică îşi poate răspunde cel mai bine provocărilor mondiale în domeniul securităţii.
Stabilitatea şi securtatea în ţările din Balcanii de Vest s-a aflat de asemenea pe agenda conferinţei.
Pavel a apreciat că tulburări în regiune pot apărea din cauza radicalizării, crimei organizate, migraţiei, problemelor economice sau a ”influenţei maligne a Rusiei”.
”Noi nu suntem în concurenţă cu Rusia în Balcanii Occidentali. Ne axăm în principal asupra stabilităţii şi securităţii Balcanilor”, a declarat generalul ceh.
Şeful Comitetului Militar al NATO a anunţat că nu există un plan în vederea unei reduceri a prezenţei trupelor NATO în Kosovo sau în vederea stabilirii duratei prezenţei KFOR.
Aproximativ 4.500 de militari din 31 de ţări au fost mobilizaţi în Kosovo începând din 1999, în urma campaniei de bombardamente a NATO de 78 de zile menite să pună capăt sângeroasei epurări de către sârbi a etnicilor albanezi separatişti.
Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, însă Belgradul nu o recunoaşte şi consideră această ţară drept provincia sa din sud.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
