Marea Britanie examinează rolul unor state străine în răspândirea zvonurilor şi a urii care a dus la revolte

Guvernul britanic a declarat luni că examinează rolul jucat de state străine în amplificarea dezinformării online care a contribuit la alimentarea protestelor violente din ţară, avertizând în acelaşi timp firmele de social media că trebuie să facă mai mult pentru a le opri, relatează Reuters.

Problemele au izbucnit săptămâna trecută în urma uciderii a trei fete la un eveniment cu tema Taylor Swift în Southport, un oraş de la malul mării, din nordul Angliei, după ce mesaje false pe reţelele sociale l-au identificat în mod eronat pe presupusul criminal ca fiind un imigrant islamist.

Protestele grupurilor anti-islam şi anti-imigraţie s-au răspândit apoi în alte oraşe din Marea Britanie, fiind vizate moschei şi hoteluri care găzduiesc migranţi, ceea ce a condus la ciocniri violente cu poliţia.

Jacob Davey, director de politici şi cercetare la Institutul de Dialog Strategic (ISD), a declarat că fluxul de dezinformare online şi rolul companiilor de social media au fost esenţiale. "Nu cred că putem subestima cât de importantă a fost răspândirea acestor informaţii pentru evenimentele îngrozitoare din weekend", a declarat el pentru Reuters.

Drept răspuns, guvernul, care a acuzat ani de zile ţări precum Rusia că încearcă să semene discordie, a declarat că încearcă să vadă eventualul rol jucat de unele state străine în promovarea mesajelor false.

"Am văzut activităţi ale chatboţilor online, multe dintre acestea putând fi amplificate sau beneficiind de implicarea actorilor statali, care amplifică o parte din manipularea şi dezinformarea pe care le-am văzut", a declarat reporterilor un purtător de cuvânt al prim-ministrului Keir Starmer. "Este în mod clar ceva ce este analizat", a adăugat el.

Davey spune că dezinformarea a fost răspândită nu doar de cei care încearcă să provoace probleme, ci şi de platformele de social media în sine, din cauza algoritmilor modelelor lor de afaceri care sunt configurate pentru a amplifica un narativ online. "Aţi văzut că în tendinţele din Regatul Unit dezinformarea a apărut sub căutările pentru Southport. Această parte a lucrurilor legată de modelul de afaceri este foarte importantă", a punctat el.

Dezinformarea a fost promovată şi de activişti anti-imigranţi foarte cunoscuţi. Stephen Yaxley-Lennon, cunoscut sub pseudonimul Tommy Robinson şi anterior lider al defunctei organizaţii anti-islam English Defence League, a fost învinuit de mass-media pentru răspândirea de informaţii false pe X. El fusese interzis pe platformă în 2018, din cauza producerii de conţinut instigator la ură, conform rapoartelor media de la acea vreme, dar a fost reintegrat după ce aceasta a fost cumpărată de Elon Musk.

Marea Britanie a introdus anul trecut o nouă lege privind siguranţa online pentru a aborda probleme precum abuzul sexual asupra copiilor şi promovarea sinuciderii, dar profesorul Matthew Feldman, specialist în extremismul de dreapta la Universitatea din York, a declarat că aceasta ar putea să nu ajute în această situaţie. Nu pare să acopere "incitarea online la infracţionalitate sau dezordine offline", a spus el.

Feldman a declarat că grupurile de extremă-dreapta sunt mai puţin organizate decât erau în urmă cu mai bine de un deceniu, când partide precum Partidul Naţional Britanic se puteau lăuda cu mii de membri. Acum, nicio organizaţie nu are mai mult de câteva sute. În ciuda acestui fapt, ele sunt foarte vizibile. Tehnologia modernă a fost exploatată de extremişti şi de influenceri pentru a capta atenţia, a explicat el.

Pe de altă parte, problemele nu au apărut de nicăieri, spune Davey de la ISD: au existat tulburări în afara centrelor pentru migranţi, dezordine la evenimentele de anul trecut de Ziua Comemorării şi mii de oameni au ieşit în centrul Londrei acum câteva săptămâni pentru a-l susţine pe Yaxley-Lennon. "Cred că aceasta este într-adevăr acumularea unui proces mult mai lung prin care am văzut grupuri extremiste devenind mai încrezătoare", a spus el.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.