Organizaţia japoneză Nihon Hidankyo, o mişcare a supravieţuitorilor bombelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cunoscuţi şi sub numele de Hibakusha, a câştigat vineri Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa de avertizare a lumii cu privire la pericolele armelor nucleare şi a durerii dezlănţuite asupra singurelor două oraşe din lume care au suferit vreodată astfel de atacuri. Shigeaki Mori, un japonez care a supravieţuit bombardamentului atomic de la Hiroshima şi care zeci de ani mai târziu a fost îmbrăţişat de Barack Obama în timpul vizitei preşedintelui american în oraş, a declarat că speră ca Premiul Nobel pentru Pace acordat vineri să ajute la punerea accentului pe dezarmarea nucleară, într-un moment în care Moscova şi-a înteţit retorica de ameninţare în acest sens.
Premiul acordat celor de la Nihon Hidankyo vine cu un an înainte de împlinirea a 80 de ani de la lansarea bombelor atomice de către Statele Unite, în august 1945, ceea ce a forţat capitularea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Shigeaki Mori, care avea opt ani când bomba a doborât Hiroshima, a fost îmbrăţişat de Barack Obama în timpul vizitei sale din 2016 la memorialul bombei atomice, un moment care a devenit o imagine emblematică a acelei vizite.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
Shigeaki Mori survived the 1945 atomic bombing in Hiroshima. Today, he met President Obama https://t.co/7B7q9wG2Po pic.twitter.com/fzwR4BJ1Qc
— The New York Times (@nytimes) May 27, 2016
Când a fost contactat de Reuters şi întrebat dacă crede că Premiul Nobel va aduce o mai mare sensibilizare faţă de problema denuclearizării, octogenarul Shigeaki Mori a răspuns simplu: „Da”. El a spus că este asaltat de apeluri pentru solicitări de interviu şi nu a făcut alte comentarii.
Într-un interviu acordat anul trecut, Mori a povestit pentru Reuters că a fost lăsat inconştient de explozie. Când şi-a revenit, a văzut o femeie care îşi ţinea propriile măruntaie şi întreba de cel mai apropiat spital. Ca adult, el a început o căutare de mai multe decenii pentru a afla câte victime au fost arse în curtea şcolii sale. Munca sa a scos la iveală, de asemenea, identitatea a 12 americani care au murit în bombardament.
Fostul preşedinte Obama, care a vorbit despre „responsabilitatea comună de a privi direct în ochii istoriei” atunci când a vizitat Hiroshima, a lăudat munca lui Mori în discursul său. Obama a evitat orice exprimare directă a scuzelor pentru bombardamente, lucru pe care mulţi japonezi îl consideră oricum tardiv.
Mulţi supravieţuitori ai bombelor nucleare - cunoscuţi sub numele de „hibakusha” în japoneză - deşi au o vârstă înaintată, iar numărul lor este în scădere, au încercat să menţină vii moştenirile de la Hiroshima şi Nagasaki, considerând evenimentele din aceste oraşe mai mult decât simple momente de istorie, ci apeluri la schimbare.
Acest apel pare să fi avut ecou. Joergen Watne Frydnes, preşedintele Comitetului Nobel norvegian, a avertizat că statele nucleare nu ar trebui să ia în considerare utilizarea armelor nucleare.
„Pur şi simplu nu vreau ca toate acestea să sfârşească prin a fi un vis”, a declarat Mori pentru Reuters anul trecut, referindu-se la speranţele sale pentru dezarmare.
CINE SUNT LAUREAŢII PREMIULUI NOBEL PENTRU PACE?
Organizaţia japoneză Nihon Hidankyo, o mişcare de bază a supravieţuitorilor bombei atomice din Hiroshima şi Nagasaki, a câştigat, aşadar, vineri Premiul Nobel pentru Pace.
În 1945, Statele Unite au lansat două bombe atomice asupra Japoniei pentru a pune capăt celui de-al Doilea Război Mondial şi a evita o invazie extrem de costisitoare a insulelor japoneze. Cele două bombe au ucis aproximativ 120.000 de persoane în Hiroshima şi Nagasaki, în timp ce multe alte mii au murit din cauza arsurilor şi a radiaţiilor în anii următori. Cele două bombe atomice rămân singurele arme nucleare folosite într-un război.
Soarta celor care au supravieţuit bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki a fost mult timp ascunsă şi neglijată, în special în primii ani de după încheierea războiului. Asociaţiile locale Hibakusha, împreună cu victimele testelor cu arme nucleare din Pacific, au format în 1956 Confederaţia Japoneză a Organizaţiilor Suferinzilor Bombei A şi H. Organizaţia, al cărei nume a fost prescurtat în japoneză în Nihon Hidankyo, avea să devină cea mai mare şi mai influentă organizaţie Hibakusha din Japonia.
De-a lungul anilor, Nihon Hidankyo a furnizat mii de relatări ale martorilor despre experienţa bombelor nucleare. A emis rezoluţii şi apeluri publice şi a trimis delegaţii anuale la organisme precum Organizaţia Naţiunilor Unite şi la conferinţe pentru pace, pentru a susţine dezarmarea nucleară.
Mişcarea a contribuit la impulsionarea opoziţiei globale faţă de armele nucleare prin forţa mărturiilor supravieţuitorilor, creând în acelaşi timp campanii educaţionale şi lansând avertismente dure cu privire la răspândirea şi utilizarea armelor nucleare.
Cu fiecare an care trece, numărul supravieţuitorilor celor două explozii nucleare din Japonia de acum aproape 80 de ani scade. Dar mişcarea populară a contribuit la crearea unei culturi a memoriei, permiţând noilor generaţii de japonezi să-i continue munca.
„Hibakusha ne ajută să descriem indescriptibilul, să gândim inimaginabilul şi să înţelegem cumva durerea şi suferinţa de neînţeles cauzate de armele nucleare”, a declarat vineri Comitetul Nobel.
REACŢII
„Cred că motivul (pentru care am primit premiul) este că situaţia internaţională de astăzi a făcut să fie aşa. Odată cu războiul dintre Rusia şi Ucraina şi cu războiul din Orientul Mijlociu, cred că riscul utilizării armelor nucleare a crescut foarte mult şi, personal, am o premoniţie că un război nuclear va izbucni într-un viitor nu prea îndepărtat”, a declarat vineri Terumi Tanaka, copreşedinte al Hihon Hidankyo la postul public de televiziune al Japoniei, NHK.
„(Triumful nostru) va fi o mare forţă pentru a face apel la lume că renunţarea la arme nucleare şi pacea veşnică pot fi atinse”, a declarat Toshiyuki Mimaki, copreşedinte Nihon Hidankyo, într-o conferinţă de presă.
„Este extrem de semnificativ faptul că organizaţia care a lucrat pentru abolirea armelor nucleare a primit Premiul Nobel pentru Pace”, a declarat premierul nipon Shigeru Ishiba la o conferinţă de presă în Laos.
„Ne aflăm într-o situaţie în care asistăm la invazia rusă din Ucraina şi la utilizarea forţei militare în Gaza şi Israel. În astfel de situaţii tragice, există o dezbatere tot mai mare în întreaga lume cu privire la faptul dacă ar trebui să folosim arme nucleare, să consolidăm descurajarea nucleară sau chiar să avem arme nucleare. Supravieţuitorii bombei atomice au subliniat cât de prostesc este acest lucru. Fundaţia Nobel a reamintit lumii acest lucru prin intermediul Premiului pentru Pace”, a comentat şi guvernatorul din Hiroshima, Hidehiko Yuzaki.
„Este misiunea ţării noastre, ca singura ţară care a suferit vreodată bombardamente atomice în timpul războiului, să continue să depună eforturi pentru realizarea unei lumi fără arme nucleare”, a declarat pe X şi fostul prim-ministru al Japoniei, Fumio Kishida.
„Hibakusha, supravieţuitorii inspiraţi ai oraşelor Hiroshima şi Nagasaki, au lucrat neobosit pentru a creşte gradul de conştientizare a impactului catastrofal al armelor nucleare şi pentru a milita pentru eliminarea lor totală”, a comentat ICAN, campania internaţională pentru abolirea armelor nucleare, câştigătoarea Premiului Nobel pentru pace în 2017.
„Activitatea Nihon Hidankyo ne reaminteşte de costul uman devastator al armelor nucleare, un mesaj pe care nu îl putem ignora. Într-o eră în care apar sisteme de arme automatizate şi războaie conduse de inteligenţa artificială, apelul lor pentru dezarmare nu este doar istoric - este un mesaj esenţial pentru viitorul nostru”, a spus Institutul de Cercetare pentru Pace din Oslo.
„Comitetul atrage atenţia asupra unei situaţii foarte periculoase în lume, cu relaţiile dintre China şi SUA şi dintre Rusia şi SUA, cele mai toxice de la sfârşitul Războiului Rece”, atrage atenţia Dan Smith, director al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Smith mai spune că, prin acest premiu, Comitetul a reuşit „o triplă lovitură”: a atras atenţia asupra suferinţei umane a supravieţuitorilor bombelor nucleare; asupra pericolului armelor nucleare şi asupra faptului că lumea a supravieţuit fără utilizarea acestora timp de aproape 80 de ani.
„Pentru noi, este o recunoaştere a importanţei organizaţiilor de bază şi, în special, a supravieţuitorilor unor fapte îngrozitoare, pentru munca lor neobosită şi persistentă, adesea departe de lumina reflectoarelor, fără prea multă recunoaştere, cu o mulţime de obstacole, nu întotdeauna cu o cantitate enormă de resurse la dispoziţia lor, dar care continuă în ciuda ororilor pe care ei înşişi le-au trăit, pentru a încerca să facă lumea un loc mai bun pentru noi toţi”, a declarat Ravina Shamdasani, purtătoare de cuvânt a Biroului ONU pentru Drepturile Omului.
„Avem acum arme care sunt de câteva ori mai puternice decât cele pe care le-am folosit la Hiroshima şi Nagasaki. Şi cred că munca acestei mişcări de bază (care) luptă împotriva fie şi a ideii că un astfel de război poate fi purtat din nou, este absolut esenţială, şi de aceea cred că acest Premiu Nobel pentru Pace este foarte important astăzi”, a comentat şi Alessandra Vellucci, purtător de cuvânt al ONU la Geneva.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
