Crédit Suisse a găzduit timp de decenii fonduri în valoare de zeci de miliarde de euro - de origine criminală sau ilicită -, dezvăluie o anchetă internaţională realizată de mai multe publicaţii şi difuzată duminică, acuzaţii pe care instituţia financiară le ”respinge ferm”, relatează AFP.
Această anchetă jurnalistică a fost realizată de către Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), un consorţiu din care fac parte 47 de publicaţii, între care Le Monde, The Guardian, Miami Herald, Nacion, în urma unei importante divulgări de date predate în urmă cu aproape un an cotidianului german Süddeutsche Zeitung.
Aceste date prvesc peste 18.000 de conturi bancare găzduite de Crédit Suisse de la începutul anilor 1940 şi până la sfârşitul anilor 2010, care aparţin unui număr de 37.000 de persoane sau întreprinderi, precizează cotidianul francez Le Monde.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”În baza unei divulgări masive de informaţii care provind de la mii de conturi bancare administrate de Credit Suisse, (ancheta jurnalistică) arată că, în dispreţul regulilor de vigilenţă impuse marilor bănci internaţionale, instituţia de la Zurich a găzduit fonduri care au legături cu crima şi corupţia timp de mai multe decenii”, scrie ziarul francez.
BBC scrie că este vorba inclusiv despre spălare de bani şi trafic de droguri.
90% DINTRE CONTURILE VIZATE, ÎNCHISE
Crédit Suisse a reacţionat într-un comunicat la aceste acuzaţii.
Datele studiate sunt ”parţiale, inexacte sau sunt scoase din context, antrenând o prezentare tendenţioasă a coducerii afacerilor” de către bancă, susţine ea.
”90% dintre conturile vizte sunt închise în prezent, dintre care peste 60% înainte de 2015”, dă asugurări banca.
Crédit Suisse anunţă că ”efectuează o anchetă” cu privire la aceastpă divulgare de date.
În total, peste 100 de miliarde de franci elveţieni (peste 95 de miliarde de euro) sunt vizate în conturi studiate de către sonsorţiu.
Aceste divulgări se concentrează în principal asupra unor ţări în dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Sud.
Clienţi domiciliaţi în Europa de Vest reprezintă doar 1% dn total, precizează Le Monde.
Crédit Suisse - numărul doi în sectorul bancar elveţian - a fost zguduită de o serie de scandaluri de un an.
În martie, banca a fost afectată de falimentul societăţii financiare Greensill, în care aproximativ zece miliarde de dolari au fost angajaţi prin intermediul a patru fonduri, iar apoi de implozia focului american Archegos, care a costat banca cinci miliarde de dolari.
Pe de altă parte, cotidianele britanic The Guardian şi american The New York Times (NYT) scriu că banca a deschis şi menţinut conturi unor clienţi cu risca mare, inclusiv infractori implicaţi în trafic de persoane, potrivit BBC, care scrie că s-au divulgat şi informaţii despre clienţi care nu au făcut nmic rău.
Majoritatea conturilor vizate au fost deschise după 2000, însă între ele nu se află conturi curente, potrivit BBC.
Crédit Suisse a anunţat că revizuieşte numeroase conturi în legătură cu acuzaţiile formulate.
Banca dă asigurări că este ”foarte conştientă de responsabilitatea sa faţă de clienţi şi sistemul financiar în a se asigura per ansamblu că se respectă cele mai înalte standarde de conduită”.
”Aceste acuzaţii de presă par a fi un efort concentrat de discreditare nu doar a băncii, ci a pieţei financiare elveţiene în întregime, care a suferit schimbări importante în ultimii ani”, afirmă ea.
Avertizorul de integritate de la originea dosarului îşi prezintă, în Süddeutsche Zeitung, motivaţia acestei divulgări.
”Cred că legile elveţiene ale băncilor sunt imorale. Pretextul protejării vieţii financiare private este doar o frunză de smochin care acoperă rolul ruşinos al băncilor elveţiene de colaboratoare ale evaziunii fiscale”, scrie sursa.
Nu se ştie dacă avertizorul de integritate este o personaă sau un grup de persoane.
”A avea un cont elveţian offshore nu înseamnă neapărat evaziune fiscală sau altă infracţiune financiară”, subliniază sursa.
Crédit Suisse subliniază că a impus ”măsuri suplmentare semnificative în ultimul decenii” şi că efectuat ”inclusiv investiţii suplimentare considerabile în lupta împotriva infracţiunilor financiare”.
Aceste dezvăluiri au loc în urma plecării a doi directori, în urma încălcării măsurilor anticovid şi spionării unor foşti angajaţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
