Faptul că planeta se încălzeşte de zeci de ani din cauza gazelor cu efect de seră emise de omenire este un dat. Dar faptul că temperaturile globale au depăşit toate recordurile, de departe, în 2023 şi din nou în 2024, le dă bătăi de cap climatologilor, relatează AFP.
Comunitatea ştiinţifică a dovedit-o: arderea combustibililor fosili şi distrugerea zonelor naturale sunt responsabile de încălzirea pe termen lung a climei, a cărei variabilitate naturală influenţează, de asemenea, temperaturile de la un an la altul. Cu toate acestea, cauzele unei supraîncălziri de amploarea celei din 2023-2024 fac obiectul unor dezbateri în rândul climatologilor, unii avansând ideea că încălzirea climei este diferită sau mai rapidă decât era de aşteptat.
Mai multe ipoteze alimentează cercetările: mai puţini nori şi, prin urmare, mai puţină reflexie a razelor solare; o scădere a poluării atmosferice - ea însăşi reflectând, de asemenea, soarele; rezervoare naturale de carbon, în frunte cu oceanele şi pădurile, care absorb mai puţin CO2.
Studiile se înmulţesc, dar va fi nevoie de încă un an sau doi pentru a stabili influenţa exactă a fiecărui factor.
„Aş vrea să ştiu de ce” 2023 şi 2024 au fost recorduri, „dar nu ştiu”, a recunoscut în noiembrie Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA. „Suntem încă în proces de evaluare şi determinare a faptului dacă asistăm la o schimbare în modul în care funcţionează sistemul climatic”, a spus el.
„VA TREBUI SĂ NE PUNEM ÎNTREBĂRI”
Pentru climatologul Richard Allan, de la Universitatea britanică Reading, „căldura globală record din ultimii doi ani a propulsat planeta într-un teritoriu necunoscut”, după cum a declarat el pentru AFP.
Ceea ce s-a întâmplat „este excepţional, la limita a ceea ce ne-am putea aştepta pe baza modelelor climatice existente”, spune şi Sonia Seneviratne de la ETH Zurich din Elveţia. „Totuşi, tendinţa generală de încălzire pe termen lung nu este neaşteptată, având în vedere cantitatea de combustibili fosili arşi”, a declarat climatologul pentru AFP.
Omenirea nu a început încă să reducă emisiile, chiar dacă vârful se apropie.
Variabilitatea naturală a climei ar putea explica parţial această observaţie. Într-adevăr, anul 2023 a fost precedat de un episod natural rar de trei ani, La Niña, care a mascat o parte a încălzirii prin intensificarea absorbţiei excesului de căldură de către oceane. Atunci când El Niño, fenomenul opus, a preluat controlul în 2023, cu o intensitate foarte puternică, această energie a fost eliberată, împingând termometrul global la niveluri care nu au mai fost înregistrate de 100.000 de ani, potrivit paleoclimatologilor. Numai că vârful El Niño, în ianuarie 2023, a trecut de mult, iar căldura continuă.
„Răcirea este foarte lentă”, recunoaşte climatologul Robert Vautard. „Suntem încă în marjele relativ aşteptate” ale proiecţiilor, dar dacă „temperaturile nu scad mai brusc până în 2025, va trebui să începem să ne punem întrebări”, avertizează acest responsabil de rang înalt de la IPCC.
DERUTĂ CLIMATICĂ
O posibilă explicaţie este cerinţa ca, din 2020, transportul maritim să treacă la combustibili mai curaţi. Această măsură reduce emisiile de sulf, care sporeau reflectarea luminii solare de către mare şi nori, ceea ce contribuia la răcirea climei.
În decembrie, un studiu revizuit de experţi a postulat că scăderea numărului de nori de joasă altitudine a permis unei cantităţi mai mari de căldură să ajungă la suprafaţa Pământului.
Ciclurile solare şi activitatea vulcanică ar putea, de asemenea, să fi jucat un rol. Toate aceste ipoteze au alimentat dezbaterea în decembrie, în cadrul unei conferinţe organizate de Gavin Schmidt la American Geophysical Union.
Cu toate acestea, unii se tem că oamenii de ştiinţă trec cu vederea alţi factori sau că sunt lenţi în a detecta o creştere galopantă a încălzirii globale. „Nu putem exclude posibilitatea ca alţi factori să fi amplificat temperaturile... verdictul nu este încă dat”, avertizează Sonia Seneviratne.
În 2023, „puţurile” de carbon au suferit o „slăbire fără precedent”, potrivit unui vast studiu preliminar publicat în vară. Tundra arctică emite în prezent mai mult CO2 decât stochează, după cum a raportat în decembrie observatorul american NOAA.
Iar oceanele, principalul rezervor de carbon şi regulator climatic, se încălzesc într-un ritm pe care oamenii de ştiinţă „nu îl pot explica pe deplin”, potrivit lui Johan Rockström de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK). „Ar putea fi acesta primul semn că planeta îşi pierde rezilienţa? Nu putem exclude această posibilitate”, a declarat el luna trecută.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
