Cel puţin patru morţi şi 20 de răniţi în Ucraina, în atacuri ruseşti ”masive” vizând instalaţii energetice, cu peste 100 de rachete şi 100 de drone. Zelenski cere ca ”aviaţia vecinilor europeni” să lucreze împreună cu avioanele F-16 şi apărarea antiaeriană ucrainene

Atacuri ”masive” cu rachete şi drone ruseşti au vizat infrastructuri energetice din Ucraina luni, soldate cu cel puţin patru morţi, şi au obligat autorităţile să taie curentul, relatează AFP.

Potrivit Kievului, 15 regiuni au fost vizate în această campanie de bombardamente ruseşti, cea mai importantă din ultimele săptămâni, potrivit lui Volodimir Zelenski, cu ”peste 100 de rachete de diverse tipuri şi 100 de (drone de tip) Shahed”.

”Am putea să facem mai mult pentru a proteja vieţi, dacă aviaţia vecinilor noştri europeni ar lucra împreună cu avioanele noastre (de vânătoare) de tip F-16 şi apărările noastre antiaeriene”, a cerut pe Telegram preşedintele ucrainean.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a desfăşurat un ”atac masiv” împotriva unor instalaţii  energetice ”care permit funcţionarea complexului militaro-industrial al Ucrainei”. ”Toate ţintele au fost atinse”, dă el asigurări pe Telegram.

Aceste atacuri intervin în contextul în care Ucraina desfăşoară, de la 6 august, o vastă ofensivă transfrontalieră în regiunea rusă Kursk unde, spune ea, trupele sale continuă să avanseze.

”Teroriştii ruşi au luat din nou ca ţintă infrastructurile energetice. Din nefericire, există pagube într-un anumit nunăr de regiuni”, a anunţat premierul ucrainean Denîs Şmîhal.

Distribuitorul de energie naţional ucrainean Ukrenergo a procedat la întreruperi de electricitate de urgenţă cu scopul de stabiliza reţeaua, iar legăturile feroviare au fost perturbate.

La Kiev, locuitori s-au refugiat în staţii de metrou subterane sau pe alei acoperite, au constatat jurnalişti AFP.

”Este foarte dur”, declară Svetlana Kravcenko, în vârstă de 51 de ani, întâlnită de AFP într-o staţie de metrou în centrul capitalei, unde s-a refugiat împreună cu alte aproximativ 100 de persoane.

”Nimeni nu credea că Rusia, care era odinioară sora noastră, ne va cauza atâta suferinţă”, a spus ea, declarându-se îngrijorată că va ajunge ”să se obişnuiască cu frica”.

”NE OBIŞNUIM”

După doi ani şi jumătate de război, alarmele antiaeriene răsună frecvent pe teritoriul ucrainean.

Ultimul atac sângeros la Kiev a avut loc la 8 iulie, când o rachetă rusească a lovit un centru pediatric, şi s-a soldat cu aproximativ 40 de morţi.

”Eu m-am obişnuit cu asta, Chiar dacă este teribil, ne-am obişnuit”, declară Liudmila Pşenicina, în vârstă de 58 de ani, în mijlocul unor persoane care stau cu spatele la zidul staţiei de metrou.

Nepoata sa, în vârstă de opt ani, doarme pe holul casei, de frica exploziilor.

În subteran, mulţi navighează pe telefonul mobil în căutare de informaţii.

ENERGIA, ÎN CĂTARE

Luni dimineaţa, unele locuinţe din Kiev au rămas fără electricitate.

Infrastructurile energetice au fost atinse şi în regiunea Liov (vest), au anunţat pe Telegram autorităţile.

”Inamicul terorist a lovit din nou toată Ucraina cu rachetele sale. Sectorul energiei se află în cătarea sa”, denunţă ministrul Energiei Gherman Galuşcenko.

Întreruperea curentului de urgenţă impusă se frunizorul de energie a imobilizat trenuri în ţară.

”Toate trenurile au fost temporar oprite din cauza penelelor de curent după un atac inamic de mare anvergură”, a anunţat exploatantul naţional ucrainean al Căilor de Fier, Ukrzaliznîţia.

ARMAMENT CU RAZĂ LUNGĂ DE ACŢIUNE

În total, cel puţin patru morţi au fost numîtate luni în vestul şi sudul Ucrainei, potrivit oficialilor ucraineni.

Două persoane au fost ucise în regiunile Jitomir şi Volînia (vest), una în Dnipropetrovsk (sud-est), iar a patra în regiunea Zaporojie (sud).

Atacurile au rănit 20 de persoane, au anunţat autorităţile.

Altă persoană a fost ucisă luni dimineaţa de un proiectil rus în regiunea Harkov (est), potrivit unor ficiali locali, însă nu se şrie în acest stadiu dacă această moarte are legătură cu acest val de bombardamente vizând infrastructura energetică ucraineană.

În trecut, Ucraina le-a cerut aliaţilor săi europeni să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul Ucrainei - prin sisteme de apărare desfăşurate în Polonia şi România vecine -, cu scopul creării unui ”sancruar” în care industriile, infrasttructurile energetice şi populaţia civilă să fie protejată.

Luni, premierul ucrainean Denîs Şmîhal şi şeful de cabinet al preşedintelui Andrii Iermak au reiterat importanţa folosirii armamentului cu rază din Occident împotriva Rusiei.

Însă partenerii Kievului refuză aceste cereri pentru moment.

”Este necesar”, a subliniat Andrii Iermak pe Telegram, subliniind că acest lucru ”va accelera sfârşitul terorii ruseşti”.

Duminică, un atac imputat armatei ruse a atins o echipă a agenţiei de presă Reuters în hotelul în care era cazată, la Hramatorsk (est), a ucis un consilier din domeniul securităţii şi a rănit doi jurnalişti, potrivit agenţiei de presă.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.