Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit miercuri cu liderii din flancul estic al NATO pentru a-şi arăta sprijinul pentru securitatea lor, după ce Moscova a suspendat un tratat istoric de control al armelor nucleare, demers pe care şeful Casei Albe l-a calificat drept o "mare greşeală", relatează Reuters.
Joe Biden a sosit în capitala poloneză luni seara târziu, după o vizită-surpriză la Kiev, cu câteva zile înainte de a se împlini un an de la invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022.
Pe fondul celor mai mari tensiuni dintre Rusia şi Occident din ultimele trei decenii, Biden s-a adresat marţi în faţa a mii de persoane venite să-l asculte în centrul Varşoviei şi a declarat că "autocraţii" precum preşedintele rus Vladimir Putin trebuie combătuţi.
Cu câteva ore mai devreme, Putin a făcut, la rândul lui, lungi remarci încărcate de critici la adresa puterilor occidentale, pe care le-a acuzat că au provocat războiul din Ucraina.
În replică, Biden a declarat că Occidentul nu a complotat niciodată pentru a ataca Rusia şi că invazia a fost alegerea lui Putin.
De asemenea, Putin a anunţat suspendarea participării Rusiei în tratatul de control al armelor nucleare New START - un acord care datează din 2010 şi care limitează numărul de focoase nucleare strategice desfăşurate de Rusia şi SUA. Liderul de la Kremlin a avertizat, de asemenea, că Moscova ar putea relua testele nucleare.
"Este o mare greşeală", a spus Biden despre decizia lui Putin, în timp ce se îndrepta spre întâlnirea cu aliaţii est-europeni. Liderii celor Nouă de la Bucureşti (B9) este un format ce reuneşte ţările de pe flancul estic al NATO, precum Polonia, România, Bulgaria şi ţările baltice, care s-au alăturat alianţei militare occidentale după ce au fost dominate de Moscova în timpul Războiului Rece. Cei mai mulţi dintre ei sunt printre cei mai fermi susţinători ai ajutorului militar pentru Ucraina, iar oficialii din aceste ţări au cerut resurse suplimentare, cum ar fi sisteme de apărare aeriană.
În deschiderea reuniunii, Biden a reafirmat angajamentul SUA faţă de securitatea acestora. "În calitate de flanc estic al NATO, sunteţi în prima linie a apărării noastre colective", le-a spus Biden. "Ştiţi mai bine decât oricine ce este în joc în acest conflict. Nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru libertatea democraţiilor din întreaga Europă şi din întreaga lume", a afirmat preşedintele SUA. El intenţionează să discute cu ei despre sprijinul acordat Ucrainei înainte de a se întoarce la Washington.
Kremlinul consideră NATO, care s-ar putea extinde în curând cu Suedia şi Finlanda, o ameninţare existenţială pentru Rusia.
FĂRĂ PUNCTE SLABE
Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că doreşte o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa pe flancul estic al NATO şi vrea ca mai multe arme să fie trimise în Ucraina.
"Să dăm Ucrainei toate armele de care are nevoie pentru a învinge agresorul", a scris Nauseda pe Twitter, miercuri, înaintea reuniunii. "Să continuăm să ne construim propria apărare. Flancul estic al NATO trebuie să rămână în atenţia noastră. Nu trebuie lăsate puncte slabe", a avertizat el.
Lituania, fostă republică sovietică aflată la porţile Rusiei, s-a alăturat NATO în 2004 şi va găzdui în iulie summitul NATO, ocazia cu care Biden va veni la Vilnius.
Însă nu toţi Cei nouă de la Bucureşti au fost la fel de dispuşi să ajute Ucraina. Este vorba în special de Ungaria, care a respins unele sancţiuni ale UE împotriva Rusiei şi care, alături de Turcia, este singurul membru NATO care încă nu a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei, notează Reuters.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a îndemnat la o încetare a focului şi la discuţii de pace pentru a preveni escaladarea războiului. Este o linie ce vine însă în contradicţie cu apelurile la o victorie categorică a Ucrainei, prevalentă în rândul multora dintre vecini ai săi.
"După ce am văzut şi am ascultat discursurile preşedinţilor SUA şi Rusiei de ieri, cred că ar fi făcut un serviciu mult mai mare umanităţii dacă ar fi vorbit unul cu celălalt", a comentat Szijjarto într-o conferinţă de presă la Budapesta.
În cadrul reuniunii de miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Occidentul ar trebui să rămână unit pentru a ajuta Ucraina. "Trebuie să continuăm să rămânem fermi în respectarea angajamentelor noastre de a sprijini Ucraina, atâta timp cât are nevoie, ca să câştige acest război", a spus el, menţionează Reuters.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
