Victoria-surpriză a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane, în urmă cu patru ani, ridica mai mult ca niciodată problema fiabilităţii sondajelor, relatează AFP, care încearcă să răspundă întrebării dacă să se aibă încredere în sondaje anul acesta.
CE SPUN SONDAJELE?
Cu 16 zile înainte de alegerile de la 3 noiembrie, democratul Joe Biden îl devansează pe preşedintele republican în exerciţiu cu o medie de nouă puncte procentuale la nivel naţional, potrivit unei medii a sondajelor realizată de site-ul RealClearPolitics.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Însă un candidat poate ajunge la Casa Albă dacă obţine majoritatea voturilor marilor electori de la nivelul statelor, fără să obţină votul popular la nivel naţional - aşa cum a înfrânt-o Donald Trump pe Hillary Clinton în 2016.
Anul acesta, şase state sunt considerate susceptibile să stabilească victoria, şi anume Florida, North Carolina, Arizona, Wisconsin, Pennsylvania şi Michigan.
Joe Biden dispune de un avantaj şi în aceste state, chiar dacă acesta se înscrie în unele cazuri în marja de eroare, care merge de la 1,4 puncte procentuale în Florida şi până la 7,2 puncte procentuale în Michigan.
CARE AU FOST ERORILE ÎN 2016?
Sondajele au fotografiat în mod corect, cu o zi înainte de vot, uşorul avans al lui Hillary Clinton. Însă ele ”s-au înşelat în anumite state-pivot din Midwest”, care i-au acordat victoria lui Donald Trump, declară pentru AFP Chris Jackson de la Institutul Ipsos.
Între cauze, el evocă o subreprezentare în eşantioane a ”persoanelor albe fără diplomă universitară”, care au ieşit la vot şi au votat cu Trump.
CE S-A SCHIMBAT?
Majoritatea institutelor dau asigurări că şi-au schimbat metodologia, pentru a elimina acest unghi mort.
Statele-cheie puţin sondate ultima oară fac de asemenea obiectul unor studii mult mai numeroase şi repetate.
În plus, institutele de sondare subliniază asupra unei stabilităţi mari: din primăvară, Joe Biden conduce cu un avans mediu care nu a scăzut niciodată sub patru puncte procentuale. În comparaţie, ”curbele” Clinton-Trump, foarte ”zimţate”, s-au încrucişat în două rânduri, ilustrând o cursă incertă.
În fine, într-o ţară extrem de polarizată, există mulţi indecişi susceptibili să schimbe situaţia în ultimul moment.
ARE TRUMP ALEGĂTORI ”TIMIZI”?
A apărut teza unor alegători trumpişti ”timizi” care, întrebaţi de sondatori, ar prefera să-şi treacă sub tăcere alegerea, atât timp cât campionul lor este controversat.
”Sondajele s-au înşelat ultima oară şi se vor înşela din nou şi de data asta”, subliniază Donald Trump.
Trafalgar Group, un institut de sondare apropiat republicanilor, care se laudă cu o metodologie destinată să ocolească această părtinire, a fost aproape singurul, în 2016, care l-a dat pe Donald Trump câştigător în Pennsylvania şi în Michigan.
Or, de această dată, inclusiv acest sondator îl creditează pe Joe Biden cu un avantaj în state-cruciale precum Pennsylvania şi Wisconsin.
În urmă cu patru ani, omul de afaceri novice în poltică era o noutate, iar noutăţile sunt întotdeauna dificil de înţeles de către sondatori.
”Astăzi, fiecare şi-a făcut o părere despre el, nu mai există efectul-surpriză în jurul lui Donald Trump”, subliniază Chris Jackson.
ŞI DACĂ?
Cotidianul The New York Times (NYT) a făcut calculul. Chiar dacă actualele sondaje, stat cu stat, se înşală la fel de mult ca acum patru ani, Joe Biden ar obţine, cu toate acestea, o victorie largă.
”Domnul Biden este mai aproape, în media noastră, de obţinerea unei victorii în Texas”, un bastion republican, ceea ce ar însemna un ”val” în favoarea sa, ”pe care preşedintele Trump nu-l va obţine în statele mai tradiţional disputate, precum Pennsylvania sau Nevada", scria recent Nate Cohn, un specialist de la ziar.
RĂMÂN INCERTITUDINI?
Sondatorii şi analiştii au mereu grijă să sublinieze că intenţiile de vot nu sunt o predicţie şi că există o marjă de eroare.
Iar, mai ales, campania este o dinamică. Ultimele alegeri prezidenţiale s-au jucat, probabil, pe ultima linie dreaptă, în voia actualităţii.
Cu 16 zile înainte de scrutin, previziunile site-ului FiveThirtyEight o creditau pe Hillary Clinton cu 86% şanse de victorie, cam cu cât este creditat Joe Biden în prezent.
Iar niciun scutin nu seamănă cu precedentul.
În Statele Unite, înscrierea pe liste electorale variază enorm, ceea ce face extrem de dificil să se prezică nivelul prezenţei la vot.
Donald Trump invocă mulţimi entuziaste la mitingurile sale, cu scopul de a anunţa un impuls în favoarea sa, însă acest lucru se traduce, oare, la urne?
Tabăra democrată, puţin mobilizată în favoarea lui Hillary Clinton, o candidată nepopulară care părea că a câştigat dinainte, se va aduna, oare, într-un bloc în spatele mult mai consensualului Joe Biden pentru a-l îndepărta pepreşedintele urât?
În fine, rămâne o necunoscută: impactul pandemiei covid-19.
”Votul anticipat şi prin corespondenţă atinge niveluri istorice. Noi nu ştim ce efect va avea acest lucru”, declară Chris Jackson, evocând factori ”dificil de luat în calcul de către sondaje”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
