România a făcut progrese limitate în implementarea recomandărilor făcute de Comisia Europeană în 2019, cum ar fi corectarea devierii semnificative de la cadrul fiscal naţional, care a dus la creşterea deficitului bugetar, şi întărirea complianţei fiscale şi a colectării taxelor, potrivit raportului de ţară al Comisiei Europene pentru 2020.
”Începând din 2016, România a dus o politică fiscală expansionistă şi nu a respectat cadrul fiscal. O astfel de politică a condus la o creştere semnificativă a deficitului bugetar. Începând din 2016, autorităţile nu au respectat, în mod sistematic, regulile fiscale naţionale, făcându-le în mare parte inoperabile. Progrese limitate au avut loc în întărirea complianţei fiscale şi a colectării taxelor. România are cel mai redus grad de colectare a TVA din UE, deşi se estimează că acesta s-a îmbunătăţit începând din 2017”, potrivit raportului.
În aceste condiţii, riscurile legate de sustenabilitatea fiscală sunt ridicate. Din cauza deficitului bugetar ridicat şi a creşterii costurilor legate de îmbătrânirea populaţiei, în special cele privind pensiile şi asistenţa medicală, riscurile referitoare la sustenabilitatea fiscală sunt ridicate. Riscurile s-au înrăutăţit în 2019, în urma adoptării noii legi a pensiilor. Pe de altă parte, mai multe prevederi legale care puneau în pericol viabilitatea pilonului doi de pensii au fost abrogate sau amendate la începutul anului 2020.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
România a realizat progrese substanţiale doar în asigurarea stabilităţii financiare şi a sectorului bancar.
Nu au avut loc progrese în asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii. Au avut totuşi unele progrese în asigurarea viabilităţii pe termen lung a pilonului doi de pensii.
Progrese limitate au avut loc în îmbunătăţirea calităţii şi a incluziunii în educaţie. Dar nu şi pentru îmbunătăţirea calificării forţei de muncă.
Progrese limitate au fost făcute pentru extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale, dar nu şi în cazul finalizării reformei venitului minim de incluziune.
România a făcut progrese limitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea dialogului social şi a stabilirii salariului minim.
Progrese limitate au avut loc şi în cazul îmbunătăţirii accesului şi eficienţei costurilor serviciilor de sănătate.
Alt domeniu în care au fost realizate progrese limitate este cel al concentrării investiţiilor pe politici cheie.
Progrese limitate au avut loc în consolidarea prioritizării proiectelor şi pregătirea investiţiilor publice.
Unele progrese au avut loc în implementarea strategiei naţionale de achiziţii publice.
România nu a realizat însă progrese în îmbunătăţirea predictibilităţii procesului decizional şi nici în îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
