Banca Naţională a României (BNR) nu a vrut să valorifice aurul din rezerva naţională prin operaţiuni riscante, să-l ”joace la păcănele”, aşa cum a sugerat ”un personaj”, pentru că aceasta ar fi implicat o formă de înstrăinare a acestuia, iar menţinerea unor dobânzi mai ridicate pe piaţa monetară ar fi dus la intrarea de capitaluri speculative, puTând apărea ”o altă belea”, reprezentată de deteriorarea şi mai accentuată a contului curent, a anunţat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului anual al instituţiei.
La 31 mai 2018, rezerva de aur administrată de BNR s-a menţinut la 103,7 tone, iar valoarea totală a rezervelor internaţionale (valute plus aur), la 31 mai 2018, era de 36,842 miliarde euro.
Potrivit unor discuţii purtate în ultimele luni în media, BNR ar trebui să valorifice mai eficient rezerva de aur. Isărescu a consideră că asemenea operaţiuni ar fi fost prea riscante şi ar fi reprezentat o formă de înstrăinare a rezervei naţionale de aur.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Plasarea aurului în operaţiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica un risc de contrapartidă, iar acesta a crescut odată cu criza globală. O eventuală valorificare, prin operaţiuni, cum s-a sugerat în unele discuţii în presă şi în televiziuni, ar implica o formă de înstrăinare, chiar dacă ar rămâne depozitat la Banca Angliei. Noi, conducerea Băncii Naţionale, nu am considerat că, într-o asemenea perioadă, este bine să avem asemenea operaţiuni (...). Nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj”, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a subliniat că, în perioadele de turbulenţe economică sau geopolitică, creditorii externi tind să considere că doar aurul din străinătate poate constitui o garanţie reală pentru un eventual împrumut, având certitudinea respectării standardelor internaţionale de calitate şi puritate.
Totodată, guvernatorul a precizat că aurul păstrat de BNR la Banca Angliei este în permanenţă aflat la dispoziţia băncii centrale.
În legătură cu nivelul dobânzii de politică monetară, Isărescu consoderă că acesta a fost unul optim, iar un nivel mai ridicat ar fi încurajat intrarea de capitalui speculative.
”S-a scris în presă că am lăsat dobânzile foarte jos, sub rata inflaţiei, ca să atragem populaţia să IA credite pentru ca apoi..., deci un fel de păcăleală. N-am făcut-o noi, a făcut-o toată lumea. Noi chiar nu am avut dobânzi negative, nici la depozite, nici pe piaţa monetară. Dar, inflaţie negativă am avut. S-a ridicat întrebarea aceasta: de ce nu aţi ţinut dobânzile sus? Chiar dacă am fi vrut, nu puteam. Dacă ţineam dobânzile mai sus pe piaţa monetară, se aprecia leul, intrau capitaluri speculative, intram în altă belea. Se deteriora mai mult contul curent”, a spus Isărescu.
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,053 miliarde euro în primele patru luni ale acestui an, cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanţei comerciale, potrivit datelor BNR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
