PIB-ului real al României este prognozat să crească cu peste 3% în 2024 şi 2025, datorită accelerării consumului privat, susţinută de veniturile reale disponibile mai mari, potrivit estimărilor de primăvară publicate miercuri de Comisia Europeană, care se aşteaptă şi ca inflaţia să încetinească treptat, de la 9,7% în 2023 la 5,9% în acest an.
Instituţia europeană anticipează o creştere economică a României de 3,3% în acest an, urmată de un avans uşor mai lent, de 3,1%, în 2025.
Condiţiile financiare ar urma să se îmbunătăţească, iar investiţiile publice să rămână solide, dar cererea externă din partea principalilor parteneri comerciali ai UE va fi slabă în 2024.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Se estimează că inflaţia va continua să încetinească, dar numai treptat, iar şomajul va rămâne în general neschimbat.
Deficitul administraţiei publice va creşte la aproximativ 7% din PIB în 2024 şi 2025, datorită majorării puternice a cheltuielilor. Comisia estimează că raportul datorie/PIB va ajunge la 54% în 2025.
Cererea internă puternică stimulează creşterea
Activitatea economică şi-a revenit la începutul anului 2024, după o creştere relativ redusă a PIB-ului real, de 2,1%, în 2023.
Consumul privat a urcat puternic datorită creşterii pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Noile comenzi în producţie sunt în creştere, iar încrederea din mediul de afaceri rămâne favorabil.
Pentru întregul an 2024, inflaţia mai scăzută, creşterea veniturilor reale disponibile şi relaxarea condiţiilor financiare sunt pe cale să susţină în continuare consumul privat.
Consumul public rămâne puternic şi se estimează că investiţiile finanţate de UE în infrastructura publică vor continua într-un ritm alert. Cu toate acestea, construcţiile rezidenţiale rămân reduse, iar creşterea formării brute de capital fix se preconizează că va încetini semnificativ de la nivelul din 2023.
Perspectivele slabe de creştere în principalii parteneri comerciali ai UE afectează exporturile, în timp ce importurile se accelerează, ceea ce duce la o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea PIB şi la o mică creştere a deficitului de cont curent.
În ansamblu, se estimează că creşterea PIB real se va accelera la 3,3% în 2024, arată raportul Comisiei.
Relaxarea suplimentară preconizată a condiţiilor monetare şi de finanţare în 2025 ar trebui să susţină consumul privat, în ciuda încetinirii creşterii veniturilor reale disponibile. În acelaşi timp, incertitudinea privind traseul şi componenţa măsurilor de consolidare fiscală poate afecta sentimentul afacerilor şi investiţiile private.
În general, PIB-ul real este prognozat să crească cu aproximativ 3,1% în 2025.
O cerere internă mai redusă şi o creştere a exporturilor anul viitor ar trebui să reducă contribuţia negativă a exporturilor nete la creşterea PIB şi deficitul de cont curent sub 7% din PIB.
Creşterile mari ale salariilor continuă în 2024
Piaţa muncii rămâne strânsă, dar ocuparea forţei de muncă a scăzut în 2023 şi tensiunile se reduc. În acest an şi anul viitor, creşterea ocupării forţei de muncă va deveni pozitivă, în timp ce rata şomajului va scădea uşor, la aproximativ 5,5%.
Se estimează că salariile nominale vor decelera în sectorul privat, cu excepţia unor noi creşteri mari ale salariului minim.
Salariile din sectorul public vor creşte puternic cu un ritm de două cifre în 2024, înainte de a încetini semnificativ în 2025.
Dezinflaţie prelungită
După o accelerare a inflaţiei la începutul anului 2024, din cauza creşterilor unor impozite indirecte, se preconizează că tendinţa de dezinflaţie se va relua în 2024 şi 2025, dar pe o traiectorie puţin mai ridicată.
Creşterile semnificative ale salariilor şi pensiilor exercită o presiune ascendentă asupra preţurilor şi menţin inflaţia de bază deja persistentă la niveluri cu mult peste inflaţia generală.
Inflaţia medie IAPC va încetini de la 9,7% în 2023 la 5,9% în 2024 şi 4% în 2025, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.
Deficitul public va rămâne ridicat în orizontul de prognoză
Deficitul public general al României a atins 6,6% din PIB în 2023, în creştere de la 6,3% în 2022, deoarece cheltuielile guvernamentale au continuat să crească într-un ritm rapid.
În 2024, deficitul este prognozat să crească la 6,9% din PIB. La fel ca în 2023, se estimează că creşterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale curente va fi principalul motor din spatele deficitului mai mare.
Este aşteptat ca salariile publice să se accelereze puternic în acest an, reflectând creşterile discreţionare recente în educaţie şi sănătate, precum şi în sectoarele de ordine şi apărare.
Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă un cost încă din 2024.
Investiţiile publice ca pondere din PIB vor rămâne în general stabile, la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creşterii rapide a cheltuielilor de capital la nivel local şi desfăşurarea fondurilor RRF.
Potrivit Comisiei, creşterea veniturilor guvernamentale va depăşi creşterea PIB-ului nominal, reflectând o compoziţie de creştere ”bogată în impozite”, eforturile de îmbunătăţire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal şi impactul măsurilor de creştere a veniturilor adoptate în toamna anului 2023, care vor mări veniturile guvernamentale cu aproximativ 1% din PIB.
În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, pe baza politicilor neschimbate.
Costul pe termen scurt al reformei pensiilor va contribui la creşterea deficitului. Cu toate acestea, este probabilă o oarecare moderare a cheltuielilor de capital şi se preconizează că creşterea cheltuielilor curente, excluzând pensiile, va încetini.
Prognoza deficitului pentru 2025 nu include potenţialele venituri suplimentare care decurg din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor şi reforma fiscală generală, care fac parte din RRP, dar nu sunt încă specificate suficient de detaliat.
Datoria publică a României va creşte la aproximativ 51% din PIB în 2024 şi 54% în 2025. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate către deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare preelectorale ar putea creşte şi mai mult cheltuielile.
La nivel european, prognoza de primăvară prevede o creştere a PIB-ului în 2024 de 1,0% în UE şi 0,8% în zona euro.
Aceasta reprezintă o uşoară creştere faţă de previziunile intermediare de iarnă 2024 pentru UE, dar este neschimbată pentru zona euro.
Creşterea PIB-ului UE se va îmbunătăţi la 1,6% în 2025, o revizuire în scădere de 0,1 puncte procentuale faţă de estimarea din iarnă.
În zona euro, creşterea PIB-ului în 2025 este proiectată să fie uşor mai scăzută, la 1,4%, revizuită, de asemenea, uşor în scădere.
Este important că aproape toate statele membre vor reveni la creştere în 2024. Având în vedere că expansiunea economică în sudul UE depăşeşte în continuare creşterea din nordul şi vestul Europei, convergenţa economică în cadrul UE va progresa în continuare.
La cea de-a 20-a aniversare a extinderii UE spre est şi sud, este de remarcat faptul că, după aproape stagnarea anului trecut, convergenţa economică urmează să se reia şi pentru noile state membre. Este aşteptat ca redresarea să continue într-un ritm susţinut pe tot parcursul orizontului de prognoză şi dincolo de acesta, arată raportul Comisiei Europene.
În privinţa inflaţiei, în UE este anticipată o încetinire de la la 6,4% în 2023 la 2,7% în 2024 şi 2,2% în 2025. În zona euro, se estimează că inflaţia va încetini de la 5,4% în 2023 la 2,5% în 2024 şi 2,1% în 2025. Aceasta este o revizuire descendentă faţă de iarnă, atât pentru UE, cât şi pentru zona euro, în special pentru acest an.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
