Restructurarea timpurie a afacerilor cu probleme ar putea salva peste 500.000 de locuri de muncă, arată o analiză a Sierra Quadrant, potrivit căreia 60.000 de firme româneşti se află, în prezent, la limita supravieţuirii.
”Restructurarea timpurie a afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, va asigura un avantaj semnificativ economiei româneşti în perspectivele relansării business-ului după pandemia COVID”, afirmă Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele noii legi a prevenţiei insolvenţiei.
Potrivit companiei de restructurare a afacerilor, aproape 500.000 de locuri de muncă ar putea fi salvate prin acordarea celei de-a doua şanse firmelor cu probleme.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Peste 60.000 de firme româneşti se află, în prezent, la limita supravieţuirii. Cu conturile goale, înglodate în datorii, fără o perspectivă de revenire în contextul crizei COVID, multe dintre ele au supravieţuit doar din prisma ajutoarelor oferite de stat în pandemie”, spun analiştii.
Potrivit Sierra Quadrant, multe dintre aceste firme au şansa să fie salvate de la faliment, iar noua lege a prevenţiei insolvenţei, ce a intrat în ciclul legislativ, va face ca, în scurt timp, astfel de situaţii să fie prevenite.
”Marea problemă a economiei româneşti o constituie slaba capitalizare. Peste 80% dintre firme sunt subfinaţate, astfel că orice problemă apărută poate genera efecte grave, ce pot duce la blocaj şi disponibilizări. Instituirea unui mecanism de prevenţie şi restructurare timpurie va asigura acestor firme şansa de a evita situaţiile limită, în care sunt executate silit de parteneri, în care sunt nevoite să închidă deşi au potenţial şi un vad bun”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Noua lege a prevenţiei insolvenţiei, ce s-a aflat în ultima lună în dezbatere publică, va institui o serie de intrumente funcţionale de restructurare preventivă care ar putea asigura luarea de măsuri înainte ca firmele să ajungă în situaţia de a nu mai putea să îşi achite obligaţiile.
România trebuie să treacă de la clasica abordare a firmelor cu probleme – insolvenţă şi faliment, la adoptarea soluţiilor preventive, având drept obiectiv restructurarea şi relansarea firmelor care sunt încă viabile din punct de vedere economic. Această abordare va aduce beneficii pentru economia românească, asigurând menţinerea locurilor de muncă, eliminarea stigmatului insolvenţei şi dezvoltarea spiritului antreprenorial, spun analiştii.
”Gradul de dependenţă între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenţie, va avea efecte pozitive pe tot lanţul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puţin 500 de mii de locuri de muncă”, arată analiza Sierra Quadrant.
Potrivit unor cercetări realizate la nivel european, doar 8% dintre antreprenorii care au eşuat încep o nouă afacere. Totodată, 43% dintre europeni nu ar demara un business de teama eşecului.
”În contextul crizei economice pe care o traversăm, teama de a investi într-o afacere s-a accentuat şi mai mult. Iar deciziile nu întotdeauna predictibile ale autorităţilor în tentativa de a limita efectele crizei sanitare au influenţat în mod negativ spiritul antreprenorial”, afirmă experţii de la Sierra Quadrant.
Potrivit analiştilor, ezitările managerilor legate de restructurarea business-urilor în criză au fost cauzate şi de lipsa unui know-how, educaţia financiară fiind, din păcate, o necunoscută pentru mulţi dintre antreprenori.
”Teama de eşec vine, în principal, din nesiguranţa generată de lipsa unor cunoştinţe elementare privind dinamica unui business”, afirmă aceştia.
Până anul trecut, exista o perioadă medie de până la 3 ani în care antreprenorul decidea să îşi restructureze business-ul, iar consecinţele erau pe măsură.
”Pentru mulţi dintre investitori, criza COVID a venit ca un duş rece, iar restructurarea afacerilor, mai ales prin concordatul preventiv, s-a aflat în prim-plan, măsurile fiind luate mult mai rapid, în unele cazuri chiar după 2-3 luni. Vestea bună este că mulţi dintre cei aflaţi în business au învăţat din greşelile trecutului, iar în timpul pandemiei şi-au restructurat business-urile”, mai spun ei.
Potrivit datelor din Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, ”piaţa de restructurare din România face paşi spre maturizare: în 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 miliard euro, de la 15 milioane euro în 2019, şi reprezintă peste 71% din valoarea totală a activelor companiilor intrate în insolvenţă şi restructurare anul trecut. Totodată, cifra de afaceri cumulată a companiilor cu impact în economie care au accesat concordatul preventiv atinge aproape două treimi din valoarea companiilor care au accesat insolvenţa şi restructurarea”.
Până în 2008-2010, insolvenţa era considerată egală cu falimentul, fiind un număr redus de reorganizări judiciare - în 2008 aproximativ 1% din insolvenţe.
Comparativ cu 2008, în 2018 au fost înregistrate de cinci ori mai multe reorganizări în piaţă, adică circa 6% din totalul insolvenţelor, cu menţiunea însă că aproximativ 80% dintre companiile care intră în insolvenţă sunt fără niciun bun în patrimoniu, deci fără un rol activ în economie, ceea ar indica un procent real de cca 24% de reorganizări raportat la totalul de insolvenţe în care debitorul are active, se mai spune în motivare.
Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, restructurarea timpurie, prevăzută în Directiva UE 2019/1023 şi care va fi implementată în România prin noua lege, le permite, printre altele, debitorilor aflaţi în dificultate să îşi continue activitatea, integral sau parţial, prin schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor şi pasivelor acestora ori a oricărei părţi a structurii capitalului acestora, inclusiv prin vânzarea de active sau a unor părţi din întreprindere sau, în cazul în care este astfel prevăzut în dreptul intern, a întreprinderii în ansamblu, precum şi prin efectuarea de modificări operaţionale.
Noua lege modifică substanţial procedura concordatului preventiv şi înlocuieşte procedura mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare.
În procedura concordatului preventiv, de exemplu, se propun modificări în ceea ce priveşte suspendarea executărilor silite – se suspendă executările silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru susţinerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, în condiţii specifice, până la 12 luni); se modifică procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 în fiecare categorie de creanţe afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai puţin de 30% din valoarea totală a creanţelor afectate, în cazul aplicării mecanismului cross-class cram-down.
Totodată, prin noul act normativ, se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflaţi în dificultate în sens larg, nu doar în dificultate financiară (de exemplu, un debitor care a pierdut un contract important şi care, în consecinţă, se aşteaptă la dificultăţi care l-ar putea conduce la insolvenţă dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt).
Legea mai prevede, printre altele, că debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creanţe rămân în afara restructurării – creanţe neafectate direct de plan - şi ce categorii devin afectate de restructurare – cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic şi cu respectarea garanţiilor prevăzute de lege.
Noua lege este gândită să genereze un grad mai mare şi mai rapid de recuperare a creanţelor, cu un cost mai redus şi, foarte important, permiţând funcţionarea în continuare a afacerii, cu efect direct, printre altele, în menţinerea locurilor de muncă.
Un alt aspect important vizează protecţia finanţărilor noi şi intermediare, atât din perspectiva priorităţii la plată, dar şi faţă de eventuale acţiuni în anulare într-o procedură de insolvenţă ulterioară.
”Altfel spus, firmele aflate în dificultate vor avea acces la un acord de restructurare simplu şi optim de implementat, votat de 50%+1 din creditori. O a doua şansă care le va permite să se salveze”, explică Ovidiu Neacşu.
Una dintre modificările esenţiale gândite să simplifice procedurile de reorganizare şi restructurare a companiilor vizează posibilitatea derulării acestora în mediul online.
Legea introduce, astfel, dispoziţii referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, la ţinerea şedinţelor creditorilor on-line sau a organizării on-line a licitaţiilor privind valorificarea activelor debitorilor.
”Noi, la Sierra Quadrant, am trecut deja în mediul digital, lansând o platformă online de licitaţii pentru valorificarea activelor firmelor aflate în faliment, iar rezultatele sunt excelente. În era digitalizării, să exploatezi potenţialul oferit de internet şi mediile de socializare reprezintă un instrument care poate face diferenţa între o restructurare rapidă, de succes, şi un proces tergiversat, cu consecinţe economice negative”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Platforma de licitaţii online scoate la vânzare bunuri şi servicii expertizate. În plus, specialiştii monitorizează procesele de vânzare şi livrare.
”Am vrut să dezvoltăm un mediu de tranzacţionare sigur, între parteneri reali, să oferim un sprijin firmelor care au stocuri de marfă, mijloace auto, utilaje, terenuri şi clădiri, în general produse pe care le vând cu greu în actualele condiţii economice”, afirmă Ovidiu Neacşu.
Sierra Quadrant este specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate. Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigaţie Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA şi GA-Pro-Chemicals.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
