Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii şi Identintăţii Naţionale, a declarat pentru News.ro că se va întâlni săptămâna aceasta cu angajaţii Muzeului Naţional de Istorie a României, pentru a clarifica situaţia apărută în instituţie, după ce managerul Ernest Oberländer-Târnoveanu a făcut mai multe afirmaţii considerate de ei defăimătoare. În plus, el spune că problema celor care fac descoperiri cu detectorul de metale trebuie prevăzută într-o nouă instrucţiune dată de minister.
Lucian Romaşcanu spune că se va întâlni „cât de curând” cu angajaţii Muzeului Naţional de Istorie, iar un grup de lucru - format din arheologi şi muzeografi - va fi constituit pentru a analiza situaţia „detectoriştilor”.
„Există două chestiuni - situaţia de la MNIR şi problema celor care deţin detectoare de metale şi fac descoperiri. Cu directorul m-am văzut zilele trecute, iar cât de curând - zilele acestea - mă voi întâlni şi cu angajaţii muzeului, pentru că trebuie să ascultăm toate părţile. Înţeleg că a existat o exprimare uşor nefericită a domnului Oberländer legat de domnii de acolo. Nu cred că a avut intenţia de a jigni, cred că doar a vrut să îşi susţină punctul de vedere mai aprig”, a declarat Romaşcanu.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Pentru că la MNIR trebuie să înceapă o serie de lucrări de modernizare şi reamenajare, ministrul spune că atmosfera de acolo trebuie să fie una amiabilă.
„Muzeul Naţional de Istorie a României traversează o perioadă importantă şi trebuie să avem linişte acolo. Înţeleg că domnul Oberlander e bine văzut ca director al muzeului. A trecut de toate evaluările cu note de peste 9. Dacă este o chestiune de afirmaţii, jigniri, cred că vom putea rezolva”.
În ceea ce îi priveşte pe detectorişti, el a spus că „există o instrucţiune dată de minister potrivit căreia este interzisă total activitatea lor. Există lucruri care transcend cadrul penal. Această instrucţiune trebuie retrasă. Trebuie să înţelegem care şi unde este locul cel mai bun pentru păstrarea acestui patrimoniu. Există braconaj peste tot. În privinţa acestei situaţii, directorul Direcţiei Patrimoniu a format un grup de lucru care va analiza situaţia”.
În opinia lui, în momentul în care un cetăţean care descoperă cu detectorul de metal „cea mai mică umă, ar trebui să oprească totul, să acopere, să meargă la autorităţi, care, împreună cu un arheolog, analizează descoperirea şi, dacă este vorba despre ceva de importanţă, dacă este un tezaur, atunci, el va fi remunerat”.
„Detectoriştii au şi o parte bună”, a afirmat ministrul. „Având în vedere că sunt puţini arheologi, există astfel posibilitatea ca ei să descopere lucruri. Însă metoda prin care o fac este problematică - pot deranja situl”.
O decizie pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, într-un proces intentat de Iulian Enache împotriva celor două instituţii, se arată că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Muzeul Naţional de Istorie a României trebuie să plătească o recompensă de 32.425 de euro celui care a descoperit în 2013, cu ajutorul unui detector de metale, peste 47.000 de monede otomane din prima jumătate a secolului al XV-lea, acesta fiind cel mai mare tezaur recuperat de pe teritoriul României până în prezent.
„Ministerul Culturii îşi va apăra şansele până la capăt”, a mai declarat Romaşcanu cu privire la decizia Curţii de Apel Bucureşti, care nu este definitivă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
