Rezultatele testării PISA 2022: Scorurile medii obţinute de elevii din România au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură şi ştiinţe/ Diferenţa între elevii avatanjaţi şi cei dezavantajaţi, mai mare faţă de ţările OCDE

“Scorurile medii obţinute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură şi ştiinţe. La matematică, scorurile medii din anul 2022 au fost mai scăzute faţă de cele din anii 2012 şi 2015. La lectură şi ştiinţe, rezultatele din cadrul acestui ultim ciclu PISA au fost similare cu cele obţinute la evaluările PISA precedente, începând cu anul 2012. Astfel, performanţa medie din ultimul deceniu, la aceste două domenii, poate fi descrisă drept stabilă. Deşi nu au fost înregistrate îmbunătăţiri semnificative, această stabilitate poate fi considerată pozitivă în contextul extinderii învăţământului obligatoriu şi al îmbunătăţirii accesului la educaţie al grupurilor marginalizate - înscrierea în învăţământul liceal a luat amploare în 2012-2022 şi astfel, numărul tinerilor de 15 ani eligibili pentru evaluarea PISA a crescut”, se arată în raportul de evaluare a rezultatelor PISA 2022.

 

Astfel, în perioada mai recentă (2018-2022), diferenţa dintre primii 10% elevi (cei cu cele mai bune performanţe) şi ultimii 10% (cei cu cele mai slabe performanţe) nu s-a schimbat semnificativ la matematică, lectură sau ştiinţe. 

 

Comparativ cu anul 2012, proporţia elevilor care au obţinut rezultate sub nivelul competenţei de bază a crescut cu 8 puncte procentuale la matematică şi cu 7 puncte procentuale la ştiinţe, în timp ce la lectură a rămas constantă.

 

Elevii din România, rezultate mai scăzute decât media OCDE

 

Comparativ cu alte sisteme educaţionale, elevii din România au obţinut rezultate mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură şi ştiinţe.

 

“O proporţie mai mică de elevi din România, faţă de media ţărilor OCDE, au avut performanţe de nivel ridicat - nivelul 5 sau 6. De asemenea, proporţia elevilor din România care au atins cel puţin nivelul minim de competenţă (nivelul 2) a fost mai mică decât media ţărilor OCDE, la toate cele trei domenii”, precizează sursa citată.

 

De asemenea, în România, 51% dintre elevi au atins cel puţin nivelul 2 de competenţă la matematică, procent semnificativ mai scăzut faţă de media OCDE (69%).

 

“Elevii încadraţi la acest nivel sunt capabili să interpreteze şi să recunoască, fără instrucţiuni directe, modul în care o situaţie simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanţei totale pe două rute alternative sau conversia preţurilor într-o monedă diferită). Peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) şi Estonia s-au situat la acest nivel sau la nivelurile superioare”, se mai arată în raport.

 

Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performaţe ridicate - au atins nivelul 5 sau 6 la matematică (media OCDE a fost de 9%). Şase ţări şi economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanţe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong (27%), Japonia (23%) şi Corea (23%). Elevii de la acest nivel pot construi modele matematice ale unor situaţii complexe şi pot selecta, compara şi evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Doar în 16 din 81 de ţări şi economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competenţă a depăşit 10%.

 

Autorii acestui raport notează faptul că, iniţial, implementarea ciclului actual PISA a fost prevăzută pentru anul 2021, dar, din cauza pandemiei de COVID-19, a fost amânată cu un an. 

 

“Circumstanţele excepţionale din această perioadă, inclusiv restricţiile şi închiderea şcolilor în multe ţări, au dus la dificultăţi privind colectarea anumitor date. Cu unele excepţii, majoritatea ţărilor şi economiilor au îndeplinit standardele tehnice PISA”, se mai arată în document. 

 

În România, toate datele au îndeplinit standardele de calitate stabilite de PISA şi au fost considerate adecvate pentru raportare.

 

Doar 1% dintre elevii din România au performanţe superioare la ştiinţe 

 

Rezultatele mai demonstrează că aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la lectură (media OCDE a fost de 74%). 

 

“Aceşti elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informaţii bazate pe criterii explicite, uneori complexe, şi pot reflecta asupra scopului şi formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puţin nivelul minim de competenţă la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia”, se mai arată în raport.

 

De asemenea, în România, 2% dintre elevi au obţinut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6 (media OCDE a fost de 7%). Aceşti elevi pot înţelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte şi pot diferenţia faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conţinutul sau sursa informaţiei.

 

Totodată, aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la ştiinţe (media OCDE a fost de 76%). Aceşti elevi pot recunoaşte explicaţia corectă privind fenomenele ştiinţifice familiare şi pot folosi astfel de cunoştinţe pentru a-şi da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.

 

În România, 1% dintre elevi au performanţe superioare la ştiinţe - nivelul 5 sau 6 de competenţă (media OCDE a fost de 7%). Aceşti elevi pot aplica într-o varietate de situaţii (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ şi autonom, cunoştinţele ştiinţifice acumulate.

 

Diferenţa între rezultatele obţinute de elevii avantajaţi socioeconomic şi cei dezavantajaţi, mai mare în România faţă de diferenţa medie dintre cele două grupuri în ţările OCDE

 

Testarea PISA a analizat şi decalajele de performanţă în România şi decalajele socioeconomice. 

 

“Indexul PISA privind statutul economic, social şi cultural este calculat astfel încât toţi elevii care susţin testul PISA, indiferent de ţara în care locuiesc, să poată fi plasaţi pe aceeaşi scală socioeconomică. Acest lucru înseamnă că indexul PISA poate fi utilizat pentru a compara performanţa elevilor din medii socioeconomice similare, dar din diferite ţări. Cei 7,5% dintre elevii din România care se află în quintila inferioară a scalei socioeconomice ‒ ceea ce înseamnă că se numără printre cei mai dezavantajaţi elevi care au susţinut testul PISA în 2022 ‒ au obţinut la matematică scorul mediu de 337 de puncte. Prin comparaţie, în Turcia şi Vietnam, unde aproximativ unul din trei elevi au un statut socioeconomic similar, performanţa medie în rândul acestui grup a fost de 424, şi respectiv 438 de puncte”, se mai arată în document.

 

Sursa citată a explicat că, în România, elevii avantajaţi din punct de vedere socioeconomic (primii 25% în ceea ce priveşte statutul socioeconomic) au obţinut performanţe superioare elevilor dezavantajaţi (cei 25% din partea de jos a distribuţiei), diferenţa fiind de 132 de puncte la matematică. Aceasta este mai mare faţă de diferenţa medie dintre cele două grupuri (93 de puncte), în medie, în ţările OCDE.

 

Între 2012 şi 2022, decalajul de performanţă la matematică corelat cu statutul socioeconomic s-a extins în România, în timp ce decalajul mediu în ţările OCDE a rămas stabil.

 

Statutul socioeconomic a fost un predictor al performanţei la matematică în toate ţările şi economiile participante la PISA. În România, acesta a explicat 26% din variaţia performanţei la matematică în PISA 2022 (comparativ cu 15%, în medie, în ţările OCDE).

 

“Aproximativ 7% dintre elevii dezavantajaţi din România au reuşit să obţină scoruri medii corespunzătoare nivelurilor superioare de competenţă la matematică. Aceşti elevi pot fi consideraţi rezilienţi din punct de vedere academic, deoarece, în ciuda dezavantajului lor socioeconomic, au atins excelenţa educaţională în comparaţie cu alţi elevi din propria ţară. În medie, în ţările OCDE, 10% dintre elevii dezavantajaţi au obţinut rezultate corespunzătoare nivelurilor superioare de competenţă la matematică în propriile ţări”, demonstrează rezultatele testării PISA. 

 

Fetele au obţinut rezultate mai bune la lectură faţă de băieţi

 

O altă analiză a acestor rezultate este dată de diferenţa de gen în ceea ce priveşte performanţele la matematică, lectură şi ştiinţe.

 

“În cazul României, în medie, băieţii şi fetele au avut performanţe similare la matematică. În schimb, la lectură, fetele au depăşit băieţii cu 26 de puncte. În aproape toate ţările şi economiile care au participat la PISA 2022, cu două excepţii (79 din 81 de ţări), fetele au obţinut, în medie, performanţe mai bune faţă de băieţi la lectură. La matematică, băieţii au depăşit fetele în 40 de ţări şi economii, fetele au depăşit băieţii în alte 17 ţări şi economii, iar în restul de 24 de ţări nu s-au obţinut diferenţe semnificative între performanţele fetelor şi cele ale băieţilor”, precizează raportul.

 

De asemenea, la matematică ponderea celor cu performanţe scăzute ‒ rezultate sub nivelul 2 ‒ este aceeaşi în rândul băieţilor şi al fetelor (49%). La lectură, însă, această pondere a fost mai mare în rândul băieţilor (36% dintre fete şi 47% dintre băieţi). 

 

“Dacă ne referim la elevii cei mai performanţi la matematică ‒ cei care au atins Nivelul 5 sau 6 ‒ ponderea a fost mai mare în rândul băieţilor (5%, comparativ cu 3% dintre fete), iar la lectură, ponderea a fost aceeaşi în rândul băieţilor şi al fetelor (2%). Între 2012 şi 2022, performanţa la matematică a scăzut într-o măsură similară atât în rândul băieţilor, cât şi al fetelor”, au explicat specialiştii care au analizat acest document.

 

În România, a crescut ponderea elevilor care spun că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor

 

De asemenea, s-a analizat cum este viaţa şcolară a elevilor în România şi sentimentul de apartenenţă la şcoală şi satisfacţia cu viaţa.

 

“În 2022, 83% dintre elevii din România au raportat că îşi fac prieteni cu uşurinţă la şcoală (media OCDE a fost de 76%), în timp ce 17% au declarat că se simt singuri la şcoală. Comparativ cu 2018, sentimentul de apartenenţă al elevilor la şcoală nu s-a schimbat semnificativ în România. Pe parcursul ultimilor ani, satisfacţia elevilor faţă de viaţă, în general, a scăzut în multe ţări şi economii. În 2022, 11% dintre elevii din România au raportat că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor (şi-au evaluat satisfacţia faţă de viaţă între 0 şi 4 pe o scală care variază de la 0 la 10). În 2018, mai puţini elevi erau în această situaţie (9%). În medie, în ţările OCDE, proporţia elevilor nemulţumiţi de viaţă a crescut de la 11% în 2015 la 16% în 2018 şi 18% în 2022”, mai arată rezultatele testării. 

 

Peste 20 la sută dintre elevii din România afirmă că nu pot lucra bine la matematică

 

O altă analiză s-a referit şi la sprijinul primit în cadrul orelor de matematică. 

 

În România, 57% dintre elevi au raportat că, la majoritatea orelor de matematică, profesorul manifestă interes pentru procesul de învăţare al fiecărui elev (media OCDE a fost de 63%), iar 61% dintre elevi au raportat că profesorul oferă ajutor suplimentar atunci când elevii au nevoie (media OCDE a fost de 70%). În 2012, ponderea corespunzătoare era de 69%, respectiv 63%. În sistemele de învăţământ în care mai mulţi elevi au raportat că profesorii acordă ajutor suplimentar atunci când elevii au nevoie, performanţa medie la matematică în 2022 a tins să scadă mai puţin faţă de cea înregistrată cu zece ani în urmă.

 

“Mulţi elevi studiază matematica într-un climat disciplinar nefavorabil învăţării: în 2022, aproximativ 21% dintre elevii din România au raportat că nu pot lucra bine la majoritatea sau la toate lecţiile (media OCDE a fost de 23%); 28% dintre elevi nu ascultă ceea ce spune profesorul (media OCDE a fost de 30%); 35% dintre elevi sunt distraşi de folosirea dispozitivelor digitale (media OCDE a fost de 30%); iar 31% sunt distraşi de alţi elevi care folosesc dispozitive digitale (media OCDE a fost 25%). În medie, în ţările OCDE unde utilizarea telefoanelor mobile în incinta şcolii este interzisă, a fost mai puţin probabil ca elevii să declare că au fost distraşi de dispozitive digitale”, mai explică raportul.

 

În România, 13 la sută dintre elevi spun că nu se simt în siguranţă în drum spre şcoală, iar 8 la sută - în sala de clasă/ Circa un sfert dintre elevi, victime ale bullying-ului

 

Sentimentul de siguranţă în şcoală şi în jurul şcolii, online şi offline a fost, de asemenea, analizat în această testare. 

 

Datele PISA 2022 arată că, în sistemele educaţionale în care performanţa a rămas ridicată şi sentimentul de apartenenţă al elevilor s-a îmbunătăţit, elevii au avut tendinţa de a se simţi mai în siguranţă şi mai puţin expuşi la bullying şi la alte riscuri în cadrul şcolii lor.

 

În România, 13% dintre elevi au raportat că nu se simt în siguranţă în drum spre şcoală (media OCDE a fost de 8%); 8% dintre elevi au raportat că nu se simt în siguranţă în sălile de clasă (media OCDE a fost de 7%); 13% dintre elevi au raportat că nu se simt în siguranţă în alte locuri din incinta şcolii (de exemplu, hol, cantină, toaletă) (media OCDE a fost de 10%).

 

Aproximativ 24% dintre fete şi 26% dintre băieţi au declarat că au fost victime ale bullying-ului de cel puţin câteva ori pe lună (media OCDE: 20% dintre fete şi 21% dintre băieţi). În medie, în ţările OCDE, mai puţini elevi au fost expuşi bullying-ului în 2022 comparativ cu 2018 ‒ de exemplu, doar 7% dintre elevi au raportat în 2022 că alţi elevi au răspândit zvonuri neplăcute despre ei, comparativ cu 11% dintre elevi care au raportat acelaşi lucru în 2018. În România, de asemenea, proporţiile corespunzătoare s-au redus (11% în 2022 faţă de 16% în 2018).

 

Cât de implicaţi sunt părinţii în procesul de învăţare al elevilor a fost un alt criteriu analizat.

 

“Datele PISA colectate de la directorii de şcoli arată că procentul părinţilor care au fost implicaţi în activitatea şcolii şi în procesul de învăţare al propriilor copii a scăzut substanţial între 2018 şi 2022 în multe ţări/economii. Nu a fost însă cazul în România. În 2022, 46% dintre elevii din România studiau în şcoli ai căror directori au raportat că, în cursul anului şcolar precedent, cel puţin jumătate dintre familii au discutat cu un profesor, din proprie iniţiativă, despre progresul copilului lor, iar în 38% din cazuri, aceste discuţii au avut loc la iniţiativa profesorului; în 2018, procentul a fost de 34%, respectiv 42%. Sistemele de învăţământ care au înregistrat o tendinţă de creştere a implicării părinţilor între 2018 şi 2022 (adică sistemele în care ponderea părinţilor care au discutat despre progresul copilului lor din proprie iniţiativă cu un profesor a avut o scădere mai uşoară) au înregistrat, de asemenea, o tendinţă de stabilitate sau de creştere a performanţei la matematică”, mai precizează raportul. 

 

În România, 31 la sută dintre elevi au raportat probleme la înţelegerea temelor, cât timp cursurile s-au desfăşurat la distanţă

 

A fost analizat şi modul în care a avut loc învăţarea în perioada în care şcolile au fost închise din cauza pandemiei de COVID-19.

 

“În România, 50% dintre elevi au raportat că incinta şcolii lor a fost închisă mai mult de trei luni din cauza COVID-19. În medie, în ţările OCDE, 50% dintre elevi s-au confruntat cu situaţia de a avea şcoala închisă pe o perioadă la fel de lungă. În sistemele de învăţământ în care performanţa a rămas ridicată şi sentimentul de apartenenţă al elevilor la propria şcoală s-a îmbunătăţit, mai puţini elevi au raportat că şcoala lor a fost închisă pe perioade mai lungi”, mai demonstrează datele PISA.

 

Sursa citată menţionează că, în perioada în care procesul de predare-învaţare s-a derulat la distanţă, 31% dintre elevii din România au avut probleme cel puţin o dată pe săptămână cu înţelegerea temelor şcolare şi 26% dintre elevi au întâmpinat dificultaţi în a găsi pe cineva care să-i ajute la teme (mediile OCDE au fost de 34% şi 24%). În sistemele de învăţământ în care performanţa a rămas ridicată şi sentimentul de apartenenţă al elevilor la propria şcoală s-a îmbunătăţit, mai puţini elevi au întâmpinat astfel de probleme în această perioadă.

 

Sprijinul acordat a fost, adesea, limitat în perioada în care şcolile au fost închise. În România, 47% dintre elevi au fost sprijiniţi zilnic prin cursuri virtuale live, livrate printr-o aplicaţie/program de comunicare video.

 

Doar 20% dintre elevi au fost întrebaţi zilnic cum se simt, de către cineva de la şcoală. Mediile OCDE au fost de 51% şi 13%.

 

În scenariul în care clădirile şcolilor ar trebui să se închidă din nou, mulţi elevi din ţările OCDE se simt încrezători privind utilizarea tehnologiei digitale cu scopul învăţării de la distanţă, dar mai puţini elevi se simt încrezători în a-şi asuma responsabilitatea pentru propria învăţare. Aproximativ 69% dintre elevii din România se simt încrezători sau foarte încrezători în utilizarea unui program/aplicaţie de comunicare video şi 65% dintre elevi se simt încrezători sau foarte încrezători în a se motiva singuri să lucreze pentru şcoală (medii OCDE au fost de 77% şi 58%).

 

Aproximativ 5% dintre elevii din România au repetat clasa cel puţin o dată

 

Evaluarea PISA a analizat şi resursele investite în educaţie. 

 

“Cheltuielile pentru educaţie sunt legate doar într-o anumită măsură de performanţa elevilor. Astfel, cheltuielile mai mari pentru educaţie au fost asociate cu performanţe mai bune la evaluarea PISA la matematică, în cazul ţărilor/economiilor ale căror cheltuieli cumulate per elev, pentru toţi anii din şcoala primară şi gimnazială (între 6 şi 15 ani), au fost sub 75.000 USD în 2019. În România, cheltuielile cumulate per elev (între 6 şi 15 ani), au fost echivalente cu aproximativ 38.900 USD”, mai precizează acest document. 

 

În aproximativ jumătate dintre ţările/economiile cu date comparabile, în 2022, directorii de şcoli au raportat un deficit de personal didactic mai accentuat decât omologii lor din 2018. Nu a fost cazul în România. În 2022, 13%, respectiv 10%, dintre elevii din România studiau în şcoli ai căror directori au declarat că procesul educativ este afectat de lipsa cadrelor didactice, respectiv, de cadrele didactice slab calificate. În 2018, proporţiile corespunzătoare au fost de 9% şi 4%. În majoritatea ţărilor/economiilor, elevii care frecventau şcoli ai căror directori au raportat un deficit de personal didactic au obţinut rezultate mai slabe la matematică faţă de elevii din şcoli ai căror directori au raportat un deficit mai mic de personal didactic sau nu au raportat un deficit.

 

Evaluarea a mai urmărit şi progresul elevilor de-a lungul perioadei de şcolarizare. 

 

“Când au susţinut evaluarea PISA în 2022, 66% dintre elevii de 15 ani din România erau înscrişi în clasa a IX-a. În România, 97% dintre elevi au raportat că au urmat învăţământul preşcolar timp de un an sau mai mult (media OCDE a fost de 94%). În medie, în ţările OCDE, elevii care au urmat învăţământul preşcolar timp de un an sau mai mult au obţinut performanţe mai ridicate la matematică la vârsta de 15 ani, faţă de elevii care au frecventat mai puţin de un an învăţământul preşcolar sau nu au frecventat deloc acest nivel educaţional. Rezultatele s-au menţinut chiar şi după ce statutul socioeconomic a fost luat în considerare”, menţionează această evaluare. 

 

Aproximativ 5% dintre elevii din România au declarat că au repetat clasa cel puţin o dată (media OCDE a fost de 9%) după intrarea în şcoala primară. Repetarea claselor tinde să fie mai puţin răspândită în sistemele performante.

 

Aproximativ 690.000 de elevi au susţinut evaluarea PISA în 2022, reprezentând aproximativ 29 de milioane de tineri de 15 ani din şcolile celor 81 de ţări şi economii participante. 

 

În România, cei 7.364 de elevi din 262 de şcoli care au participat reprezintă circa 162.000 elevi de 15 ani (76% din totalul populaţiei de elevi de 15 ani).

Urmărește-ne și pe Google News