O analiză realizată de Comisia Europeană privind situaţia sănătăţi în România arată că media deceselor înregistrate la un milion de locuitori de la debutul pandemiei şi până la sfârşitul lunii august a acestui an este cu 12 procente mai mare decât media ţărilor din Uniunea Europeană. Documentul denumit „România, profilul de ţară din 2020 în ceea ce priveşte sănătatea” arată că numărul real al deceselor care au legătură cu COVID, poate fi mai mare, din diverse motive.
În anul 2020 România a înregistrat 16.000 de decese în contextul pandemiei de COVID-19. Alte 18.500 de decese au fost raportate până la sfârşitul lui august 2021.
Rata mortalităţii cauzate de COVID-19 până la finele lui august 2021 a fost cu aproape 12% mai mare în România decât media ţărilor Uniunii Europene, se arată în documentul publicat de Comisia Europeană, care analizează anual situaţia sănătăţii în fiecare dintre statele membre.
Astfel, în România s-au înregistrat aproximativ 1.790 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu o medie de 1.590 de decese la un milion de locuitori înregistrată la nivelul UE.
Cu toate acestea, indicatorul mai larg al mortalităţii în exces sugerează că numărul deceselor directe şi indirecte legate de COVID-19 în 2020 ar putea fi substanţial mai mare.
„În România, ca în multe alte ţări ale Uniunii Europene, numărul real al deceselor asociate COVID-19 poate fi mai mare decât numărul deceselor raportate, din cauza testării limitate dar şi din cauza dificultăţilor legate de stabilirea cauzei decesului în perioada de debut al pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID 19 nu include decesele posibil indirecte – de exemplu cele care provin de pe urma accesului redus la servicii medicale pentru pacienţii non-COVID şi cele în rândul persoanelor care nu au beneficiat de tratament de specialitate din cauză că s-au temut că vor contracta virusul”, precizează documentul Comisiei Europene.
Realizatorii raportului nu exclud ca, din cauza capacităţii scăzute de testare pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2, să fie cazuri pozitive neidentificate, care să fi avut drept consecinţă inclusiv decese.
În ceea ce priveşte decesele care nu sunt asociate COVID, documentul Comisiei Europene menţioneză că rata deceselor care ar fi putut fi prevenite este a treia la nivelul Uniunii Europene, şi poate fi atribuită îndeosebi afecţiunilor cardio-vasculare, cancerului pulmonar şi afecţiunilor asociate consumului de alcool.
Mortalitatea din cauze care au fi putut fi tratate este peste dublul mediei UE şi inculde decese cauzate de afecţiuni ale prostatei sau de cancerul de sân, care ar putea fi tratate.
Raportul Comisiei Europene face, de asemenea, referire la rata ridicată de consultaţii medicale la care s-a renunţat, în contextul primului an al pandemiei, dar şi la nivelul scăzut, în care România foloseşte telemedicina, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană.
Documentul subliniază totodată şi presiunea pusă pe sistemul sanitar de pandemia de COVID-19, dar şi rata scăzută a vaccinării, despre care arată că este cauzată „în mare parte de ezitarea” populaţiei în privinţa vaccinării.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
