Camera Deputaţilor a adoptat marţi, decizional, proiectul senatorului USR Adrian Wiener privind limitarea conţinutului de acizi graşi trans în produsele alimentare destinate consumului uman, arată un comunicat de presă al partidului. Potrivit propunerii legislative, a cărei aplicare este prevăzută de la 1 aprilie 2021, operatorii economici din sectorul alimentar vor avea obligaţia de a introduce pe piaţă produse cu maximum 2 g de acizi graşi trans la 100 g de grăsime din conţinut. Restricţia va fi aplicată şi pentru produselor alimentare provenite din ţări terţe şi din alte state membre UE.
„Este poate cea mai importantă iniţiativă legislativă destinată prevenţiei în România. E un pas uriaş spre civilitate alimentară, pas făcut din păcate cu mare întârziere. Legea a stat blocată peste 3 ani de zile în sertarele comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, la comanda reprezentanţilor industriei alimentare şi în dispreţ faţă de interesul public”, a afirmat Adrian Wiener, conform sursei menţionate.
Legea, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2021, reglementează conţinutul de acizi graşi trans (AGT) în produsele alimentare destinate consumului uman, în sensul că operatorii economici din sectorul alimentar vor avea obligaţia de a introduce pe piaţă produse cu maximum 2 g AGT la 100 g de grăsime din conţinut. Restricţia se va aplica şi produselor alimentare provenite din ţări terţe şi din alte state membre UE.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii vor efectua periodic controale pentru produsele reglementate de lege.
În cazul constatării neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, produsele alimentare neconforme vor fi retrase din circuitul consumului uman.
Iniţiativa legislativă a fost depusă de senatorul USR Adrian Wiener în martie 2017 şi a fost adoptată de Senat în octombrie 2017, de atunci fiind blocată în Camera Deputaţilor. Între timp, în aprilie 2019, UE a adoptat o serie de reglementări identice cu măsurile incluse în proiectul USR.
Prin acizi graşi trans se înţeleg acizii graşi cu cel puţin o legătură dublă neconjugată carbon-carbon, în configuraţie trans, astfel cum sunt definiti în anexa I punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 şi (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu toate că nu este popularizată informaţia, există un larg consens ştiinţific referitor la riscurile majore asupra sănătăţii publice generate de consumul în cantităţi mari de acizi graşi trans-nesaturaţi. Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din acizi graşi trans-nesaturaţi creşte riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, acizii graşi trans-nesaturaţi cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii şi boală Alzheimer.
În 2010 se considera că doar acizii graşi trans-nesaturaţi sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Institute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces şi dizabilitate în România se află riscul alimentar, conchide sursa amintită.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
