Planul Integrat de Calitate a Aerului 2018-2022 a fost aprobat joi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cu majoritate de voturi. Proiectul cuprinde măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier prin limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a Capitalei, salubrizarea mai eficientă a străzilor, promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public şi eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie. De asemenea, pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidenţial, se doreşte reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.
Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 40 de voturi „pentru”, şase abţineri şi patru voturi „împotrivă”.
Directorul Direcţiei de Mediu, Simona Popa, a prezentat pe scurt cuprinsul planului.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Având în vedere importanţa acestui proiect şi importanţa măsurilor din proiect, daţi-mi voi să fac o scurtă prezentare. A necesitat o analiză temeinică. (...) Ca şi surse de emisii, acestea sunt, printre altele, traficul, terenurile degradate, şantierele de construcţii. Obiectivele sunt acelea de a îmbunătăţi calitatea aerului, prin fluidizarea traficului, reabiltiarea stradală, diminuarea traficului în oraş, stimularea transportului alternativ, investiţii RADET în reabiltiarea sistemului de distribuţie, investiţiile primăriilor de sectoare, reabilitarea sistemelor de irigaţii”, a spus Simona Popa.
Consilierul PMP Lucian Iliescu a spus că Planul cuprinde multe lucruri interesante, însă nu este suficient timp pentru a fi implementate toate proiectele descrise în el.
De asemenea, consilierul PNL Ciprian Ciucu a pus o serie de întrebări legate de calitatea aerului, printre care şi ce se întâmplă cu cele 25 de staţii de monitorizare a calităţii aerului, promise de primarul Gabriela Firea încă de anul trecut.
Preşedintele de şedinţă a cerut închiderea dezbaterilor, fără să se răspundă la întrebările puse de consilierii din opoziţie.
„În Capitală, traficul rutier este principalul responsabil de emisiile de NOx şi benzen, şi contribuie în jur de 50 la sută şi la emisiile de PM10 şi PM2,5. Încălzirea rezidenţială este cauza a peste 40 la sută din emisiile de particule, această acivitate având contribuţii semnificative şi la emisiile celorolalţi poluanţi. Operatorii industriali au o contribuţie importantă şi la emisiile de NOx – 25,5 la sută din total, trei sferturi din acest procent având drept cauză arderea combustibililor în instalaţiile mari de ardere ale CET-urilor (gaze naturale)”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi.
Planul propune măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier: limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a Capitalei, salubrizarea mai eficientă străzilor, promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public, eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie, continuarea implementării prioiectelor majore de infrastructură. De asemenea, pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidenţial, se doreşte reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.
În ceea ce priveşte reducerea emisiilor din traficul rutier prin îmbunătăţirea calităţii transportului public, Planul arată că a fost luată în considerare modernizarea facilităţilor de utilizare a metroului prin implementarea unui nou sistem de taxare cu card contactless, care să fie compatibil cu sistemul de taxare al RATB. Se mai urmăreşte şi modernizarea sistemului de ventilaţie a staţiilor, modernizarea căii de rulare şi a instalaţiilor de pe tunel, precum şi construirea de noi accese în staţiile de metrou şi achiziţia de trenuri noi.
De asemenea, RATB are ca măsuri îmbunătăţirea parcului de autovehicule prin achiziţionarea a 100 de troleibuze pentru liniile 66, 70, 79, 85 şi 90 gestionate de depoul Vatra Luminoasă, şi pentru liniile 61, 62, 69, 91 şi 93 gestionate de depul Bujoreni, prin achiziţionarea a 100 de tramvaie pentru liniile 1, 21, 32 şi 41, precum şi a 400 de autobuze noi.
Primăria Capitalei urmăreşte, conform documentului, să fluidizeze traficul prin semaforizarea, în primă etapă a 59 de intersecţii de pe Şoseaua Colentina, Bd. Camil Ressu, Bd. Tehodor Pallady, Calea 13 septembrie, Prelungirea Ghencea, Calea Griviţei, Bd. Bucureştii Noi, Şoseaua Giurgiului, urmând ca apoi sistemul să fie extins pentru încă 101 intersecţii.
„Se consideră o reducere de 5 la sută a emisiilor din gazele de eşapament, datorită creşterii vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale, coroborată cu reducerea timpilor de aşteptare la semafoare. Este necesară finalizarea tuturor proiectelor majore. Sunt, de asemenea, necesare măsurile de limitare a traficului, pentru ca această măsură să nu aibă efectul secundar de creştere a traficului”, scrie în proiect. Costul ce îi revine Administraţiei Străzilor este de peste 62,6 milioane de lei.
Pe lângă acest lucru, vor fi reabilitaţi 93 de kilometri pe arterele principale, secundare şi intersecţii din toată Capitala, cu un cost de peste 80 de milioane de lei.
În Planul Integrat de Calitate a Aerului 2018-2022 se vorbeşte şi despre prelungirea reţelei de metrou cu 23 de kilometri prin extinderea Magistralei 4 pe secţiunea Parc Bazilescu – Străuleşti, finalizarea lucrărilor pe secţiunea Râul doamnei – Eroilor din Magistrala 5 şi construcţia Magistralei 6 1 mai – Otopeni, proiect cu dată de finalizare în 2022.
Au fost cuprinse în proiect şi construcţia staţiilor intermodale în punctele de acces în oraş, respectiv parcările de tip park&ride, pentru început la staţia de metrou Străuleşti – Magistrala 4 realizată de Metrorex, apoi alte trei noi parcări în zona Patenlimon Vergului, la capătul tramvaielor 14 şi 55), Prelungirea Ghencea – Domneşti, la viitorul terminal intermodal de pe DNCB Domneşti, şi în zona Şoseaua Berceni, la staţia de metrou Dimitrie Leonida, toate făcute de Primăria Capitalei.
În zona centrală a Capitalei se va introduce plata obligatorie a parcărilor publice, iar staţionarea neregulamentară va fi sancţionată, se arată în proiect. Vor fi 35.000 de locuri de parcare, iar specialiştii preconizează o reducere a traficului mediu zilnic al autoturismelor de 40 la sută în centru şi de 25 la sută pe inelul ce delimitează perimetrul zonei centrale. Tot în centrul Bucureştiului, va exista „linia verde” de transport public, care să lege zonele de interes administrativ-instituţionale, precum primăriile, Parlamentul, staţiile de metrou, parcările subterane.
Pistele de biciclete pe cele patru trasee (traseu 1 - Piaţa Victoriei - Bd. Aviatorilor - Bd. Beijing - strada Nicolae Caranfil - Sos. Pipera - strada Alexandru Şerbănescu - Bd. Aerogării - DN1 - Piaţa Presei Libere - Sos. Kiseleff - Bd. Constantin Prezan, traseu 2 - Piaţa Victoriei - Bd. Iancu de Hunedoara - Şos. Ştefan cel Mare - Şos. Mihai Bravu, traseul 3 - Calea Victoriei - Bd. Regina Elisabeta - Splaiul Independenţei - Bd. Naţiunile Unite şi traseul 4 - Piaţa Libertăţii - Piaţa Constituţiei - Bd Unirii - Bd. Decebal - Bd. Basarabia - Stadionul Naţional), voucherele pentru achiziţionarea de biciclete şi benzile unice pentru transportul public şi pentru vehiculele de intervenţie, sunt proiecte incluse, de asemenea, în proiect.
Primăria Capitalei plănuieşte să reabiliteze centralele termice ale RADET prin modernizarea lor cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanţi în Sectorul 1 (CT Amzei, CT Ştirbei Vodă, CT Luterană, CT Rosetti, CT 18A, CT Floreasca), în Sectorul 3 (CT Direcţie), în Sectorul 4 (CT Garaj, CT Bucur) şi în Sectorul 5 (CT Caporal Bălan şi CT Depou Ferentari), să reabiliteze reţelele de distribuţie primară pentru o lungime de 250,7 (56,19 de km pentru magistrala I Sud, 34,79 de km pentru magistrala II Sud, 28,41 km pentru magistrala III Sud, 32,25 de km pentru magistrala II-III Grozăveşti, 21,42 de km pentru magistrala V Grozăveşti, 15,69 de km pentru magistrala I-III Vest, 16,95 de km pentru magistrala Progresul-Berceni şi magistrala Progresul-Ferentari.
RADET va trebui să plătească peste 23 de milioane de lei.
„Pentru îmbunătăţirea calităţii şi suprafeţei spaţiilor verzi la nivelul Capitalei, se preconizează efectuarea lucrărilor suplimentare de înierbare, plantare de arbori şi arbuşti, extinderea sistemului de irigaţii şi realizarea de programe de udare sistematică pentru 308 hectare de spaţii verzi publice”, mai scrie în proiect.
De asemenea, în Plan este cuprins şi proiectul Centurii verzi, iar pe lângă acesta, s-a stabilit şi un set de măsuri care se referă la activităţile de construcţii, respectiv gestionarea salubrizării şantierelor, elaborarea unui ghid de bune practici pentru managementul calităţii aerului în perimetrele şantierelor de construcţii, elaborarea unui plan de calitatea aerului la nivelul fiecărul şantier ce urmează să fie deschis şi crearea site-ului web şantiere de construcţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
