Camera Deputaţilor a adoptat marţi, decizional, proiectul care modifică şi completează Legea privind procedura adopţiei, în sensul în care este flexibilizată procedura de evaluare a adoptatorilor şi a etapei de monitorizare post-adopţie, precum şi debirocratizarea unor proceduri, printre care: eliminarea din procedură a identificării rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia; flexibilizarea derulării procedurii de adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi. Legea merge la promulgare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Printre modificările propuse de cele două deputate se numără eliminarea căutării duble a rudelor de până la gradul al patrulea – atât la stabilirea măsurii de protecţie, cât şi pentru încuviinţarea adopţiei. Rudele vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, scurtându-se, astfel, perioadele în care copiii rămân blocaţi în sistemul de protecţie, arată, într-un comunicat de presă, deputata Oana Bîzgan care a depus amendamente la proiectul de lege.

De asemenea, pentru prima dată, copiii declaraţi adoptabili vor putea beneficia de şansa la o familie inclusiv după împlinirea vârstei de 14 ani, rămânând adoptabili până la majorat.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Pentru părinţii adoptatori, măsurile sunt extrem de benefice: se prelungeşte perioada de valabilitate a atestatului de adoptator de la 2 la 5 ani, concediul de acomodare şi indemnizaţiile pe care aceştia le primesc sunt aliniate cu beneficiile de care se bucură orice părinte biologic, iar birocraţia excesivă este redusă considerabil, tocmai pentru a pune accentul pe calitatea actului de adopţie şi a umaniza întreg procesul care, trebuie să ne amintim, serveşte vieţi umane şi nu dosare cu şină.

„În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparţine minorităţilor naţionale, evaluarea şi pregătirea se pot face, la cerere, în limba minorită ţi naţionale respective”, mai arată propunerea legislativă adoptată de către deputaţi.

„Mă bucur enorm că am reuşit să trecem şi această lege care este, cu adevărat, în beneficiul copiilor. Sunt mai bine de doi ani de când muncim pentru ca această iniţiativă să devină realitate, iar copiii din sistemul de protecţie să aibă, în mod real, şansa la o familie. Schimbările aduse prin legea votată astăzi sunt aşteptate de ani de zile de copiii din sistemul de protecţie dar şi de părinţii care îşi doresc să adopte şi mă bucur că le putem spune astăzi că am reuşit.” a declarat Oana Bîzgan, conform sursei citate.

La rândul ei deputata PSD Roxana Mînzatu, care a amendat iniţiativa legislativă a Guvernului, a precizat că îşi doreşte ca legea să fie aplicată inclusiv pentru copiii „greu adoptabili”.

„Mărturisesc că părinţii în căutarea copilului căruia să îi dăruiască iubirea lor sunt cei care m-au motivat să mă implic în dezbaterea şi completarea legii adopţiei. Pornind de la un proiect de lege foarte bun, iniţiat de Guvern în 2018, am lucrat, alături de Oana Bîzgan, la o serie de amendamente care se regăsesc în forma legii votată azi. Tot ce îmi doresc este ca, prin aplicarea acestei legi, copiii, toţi copiii, inclusiv cei cărora le spunem „greu adoptabili”, să îşi găsească mult mai repede părinţii alături de care să formeze familia în care să crească frumos dar şi în siguranţă.” a explicat Mînzatu.

În prezent, aproximativ 50.000 de copiii trăiesc în sistemul de protecţie a copilului, conform datelor oficiale făcute publice de către Autoritatea pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, conform sursei menţionate.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.