MOTIVARE în dosarul certificatelor false de vaccinare: Judecătorul susţine că arestarea inculpaţilor s-ar justifica "doar pentru valorificarea exemplarităţii în cadrul prevenţiunii generale şi mai puţin pentru reeducare"

Procurorii care anchetează dosarul eliberării certificatelor false de vaccinare anti-COVID în care sunt inculpate mai multe cadre medicale din judeţul Prahova au descoperit, la percheziţiile făcute acasă la inculpaţi, dar şi cabinetul medicului de familie de unde era accesat Registrul Naţional Unic al Vaccinărilor, numeroase documente precum copii după actele de identitate ale unor persoane, fişe de triaj în vederea vaccinării şi chiar o agendă în care erau trecute "urgenţele", dar şi sume de bani.

 

Astfel, conform motivării Tribunalului Prahova care a decis să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de procurori pe numele a patru inculpaţi, la unul dintre aceştia au fost găsite 7 copii după acte identitate ale unor persoane, 9 chestionare de triaj pentru vaccinare necompletate, 3 chestionare de triaj completate, acasă la asistenta medicului de familie din Valea Călugărească anchetatorii au descoperit, în folii de plastic pentru fiecare intermediar, copiile actelor de identitate ale beneficiarilor aduşi, adeverinţe de vaccinare, certificate europene de vaccinare pe numele multor persoane, înscrisuri privind beneficiarii, sume de bani - 800 euro, 6100 lei, un al treilea inculpat păstra o agendă cu însemnări relevante privind beneficiarii adeverinţelor, în timp ce al patrulea avea o coală A4 cu nume de persoane cu menţiunea "URGENŢE". La domiciliul unei a cincea persoane, suspectă în acelaşi dosar, procurorii au găsit "un număr mare de acte de identitate în copie ce reprezentau persoane doritoare de obţinerea adeverinţelor fictive".

 

Fiind audiată, asistenta medicului de familie a recunoscut în totalitate săvârşirea faptelor, având o atitudine sinceră, în timp ce alţi inculpaţi au recunoscut parţial săvârşirea faptelor.

 

Completul de la Tribunalul Prahova notează că "în prezenta cauză există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva acestora, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, însă a considerat că nu este necesară arestarea preventivă a acestora.

 

"Judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că este neîndoielnic că faptele, cu privire la care există indicii temeinice că au fost săvârşite de către inculpaţi au o gravitate sporită. Cu siguranţă, gravitatea faptelor imputate inculpaţilor este preponderent raportată la rezultatul socialmente periculos al acestora, însă această împrejurare nu poate fi sustrasă analizei cauzalităţii sale obiective - pe de o parte. Pe de altă parte, judecătorul de drepturi şi libertăţi mai apreciază că măsura arestării preventive, care presupune excluderea inculpaţilor din mediul în care în mod curent îşi duc existenţa, trebuie să aibă un corespondent obiectiv în caracterul reprobabil al faptelor inculpaţilor, dar şi al persoanei acestor, faţă de care această măsură trebuie să fie singurul mijloc de asigurare a protecţiei societăţii. (...) Judecătorul de drepturi şi libertăţi trebuie să distingă în funcţie de date certe, caracterul concret al pericolului pe care l-ar prezenţa inculpaţii dacă ar fi lăsaţi în libertate, iar în construcţia acestui raţionament nu se poate reţine doar rezultatul socialmente periculos produs prin faptele de care sunt acuzaţi aceştia, făcându-se abstracţie de datele pozitive ce caracterizează persoană acestora, care nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale. Dispunerea arestării preventive faţă de inculpaţi în condiţiile menţionate anterior, ar avea consecinţe contrare celor urmărite de legiuitorul penal, justificându-se doar pentru valorificarea exemplarităţii în cadrul prevenţiunii generale şi mai puţin pentru reeducarea inculpaţilor, care ar conştientiza această măsură că pe o sarcina excesivă, dincolo de povara în sine a faptelor imputate, pe care, de altfel, le-au recunoscut şi le regretă", se arată în motivarea Tribunalului Prahova. 

 

În plus, completul de judecată care a respins propunerea de arestare preventivă a celor patru apreciază că "nu există temeiuri clare care să justifice, odată cu trecerea timpului, în ce mod lăsarea în libertate a inculpaţilor ar produce un impact negativ în societate sau cum ar putea contraveni aceasta bunei desfăşurări a anchetei".

 

"În această ordine de idei, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere concluzia exprimată de procurorul de caz în cuprinsul Referatului cu propunere de arestare potrivit căreia «activitatea infracţională derulată de inculpaţi este de natură să pună în pericol inclusiv sănătatea populaţiei în condiţiile liberei circulaţii a celor pretins vaccinaţi», având în vedere că nu există studii care să ateste că o persoană vaccinată nu ar mai putea deveni purtătoare a virusului şi nu l-ar mai putea transmite altor persoane", mai justifică judecătorul decizia luată.

 

Acesta face trimitere la site-ul https://vaccinare-covid.gov.ro/resurse/întrebări-şi-răspunsuri care la întrebarea – "Persoanele vaccinate le pot infectă pe cele nevaccinate?” răspunde: "Obiectivul principal al studiului de faza 3 pentru vaccinul Pfizer/BioNTech, aprobat condiționat în Uniunea Europeană, nu a presupus măsurarea transmisibilității SARS-CoV-2 după vaccinare, ci demonstrarea eficacităţii pentru prevenirea bolii Covid-19. Date despre măsură în care o persoană vaccinată mai poate transmite virusul urmează a fi generate, colectate și analizate în perioada următoare. Experiența cu alte vaccinuri arată că în general o persoană vaccinată transmite într-o mai mică măsură agentul patogen, dar această ipoteză trebuie validată și pentru SARS-CoV-2".

 

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a respins totodată şi afirmaţiile procurorului de caz potrivit cărora ar putea există o legătură de cauzalitate între creşterea numărului de cazuri confirmate în judeţul Prahova şi faptele inculpaţilor, care ar fi fost de natură să zădărnicească eforturile autorităţilor de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19, considerând că această afirmaţie nu poate fi primită "câtă vreme însăşi autorităţile nu pot garanta că vaccinarea este o metodă eficientă împotriva răspândirii virusului".

 

"Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate primi nici afirmaţia din referatul procurorului potrivit căreia «lăsarea în libertate a inculpaţilor ar încuraja comiterea în continuare a unor astfel de fapte şi de către alte persoane, creând impresia că pot persistă în sfidarea legii şi ar există riscul că aceştia să comită din nou acest gen de fapte. În lipsa unei riposte ferme a societăţii, s-ar întreţine climatul infracţional, având în vedere că acesta tinde să devină un fenomen infracţional specific contextului pandemic». Statul, prin autorităţile sale e dator să îşi îndeplinească obligaţia pozitivă de informare corectă şi completă a cetăţenilor săi cu privire la eficacitatea vaccinului şi la posibilele efecte adverse produse de acesta, să nu discrimineze cetăţenii nevaccinaţi, astfel încât să prevină proliferarea acestui gen de infracţiuni «specific contextului pandemic»", menţionează documentul citat.

Urmărește-ne și pe Google News