Curtea Constituţională a decis miercuri, cu unanimitate de voturi, admiterea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificarea Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Prin urmare, actul normativ se reîntorce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR.
Pe 13 noiembrie, şeful statului a sesizat Curtea cu privire la acest act normativ adoptat de către Parlament. Klaus Iohannis argumentează că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică, cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar.
„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că ori de câte ori o lege derogă de la o lege organică, ea trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice. Mai mult, legiuitorul constituant a stabilit, în mod indirect, în cuprinsul conţinutului normativ al art. 73 alin. (3) din Constituţie, că reglementările derogatorii sau speciale de la cea generală în materie trebuie şi ele adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din aceeaşi categorie. Altfel spus, Curtea a reţinut că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică. (Decizia nr. 53/1994, Decizia nr. 88/1998, Decizia nr. 442/2015, Decizia nr. 392/2014 şi Decizia nr. 537/218). Aşadar, dacă, potrivit jurisprudenţei instanţei constituţionale, dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică, cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar”, arată sesizarea şefului statului către Curtea Constituţională.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Preşedintele Iohannis precizează că analizând fişa parcursului legislativ al legii criticate rezultă că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate la art. 19 alin. (1) lit. a) din legea dedusă controlului de constituţionalitate, contrar prevederilor art. 111 alin. (1) teza a doua şi art. 138 alin. (5) din Constituţie.
„Deşi soluţia legislativă ce prevede că finanţarea Camerei Agricole Naţionale se asigură şi din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în primii trei ani de funcţionare a camerelor agricole a rezultat în urma adoptării unui amendament la camera decizională, Camera Deputaţilor, considerăm că respectarea prevederilor constituţionale mai sus invocate se impunea cu necesitate”, mai arată Klaus Iohannis.
De asemenea, în situaţia în care intervenţiile legislative preconizate de Parlament au un impact direct asupra bugetului de stat, era necesar să existe o colaborare reală între Guvern (care să asigure adaptarea măsurilor prin raportare la situaţia economică a României în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de Covid-19) şi Legislativ.
În cauza de faţă, comisia permanentă din Camera Deputaţilor a omis să solicite Guvernului elaborarea fişei financiare.
„Atunci când dispoziţiile legale preconizate, ce generează impact financiar asupra bugetului de stat, sunt rezultatul unor amendamente admise în cadrul procedurii legislative, prima Cameră sesizată sau Camera decizională, după caz, are obligaţia de a solicita fişa financiară. Pe cale de consecinţă, atunci când o iniţiativă legislativă are implicaţii bugetare, Guvernul trebuie să prezinte atât punctul de vedere, cât şi fişa financiară”, conform sursei citate.
La art. 6 alin. (4) din legea criticată se prevede că aceste camere agricole se vor înscrie „ca organizaţii private de interes public, nonprofit, în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul, până la data desfăşurării alegerilor”.
Or, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii se înscriu în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor organizaţiile neguvernamentale, inclusiv cele care au dobândit statutul de utilitate publică.
„Faţă de cele de mai sus, considerăm că prin utilizarea sintagmei „organizaţii private de interes public”, iar nu a celei de „organizaţii neguvernamentale cu statut de utilitate publică”, corelativ cu obligaţia înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate”, potrivit sesizării.
Neclaritatea acestei norme este strâns legată de neclaritatea descrisă la punctul anterior referitoare la natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate, susţine Iohannis.
„Din această perspectivă, considerăm că este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora. Mai mult, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituţii publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuţii şi nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituţii”, conchide sursa menţionată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
